Sinuciderea

          Moartea unui om este întotdeauna tristă. Însă sinuciderea este o profanare a unui spirit sacru, o atrocitate, o tragedie aproape de neuitat. Nu este un gest de lașitate, nici de curaj, este un gest de indiferență față de viață. Cine își ia zilele, își abandonează viața, își ucide frumosul și spiritul. Își nimicește nu doar trupul, ci și divinitatea din sine. Tot ce-a făcut până atunci este anulat într-un singur act, al sinuciderii. Să-ți faci ție asta, e ca și cum l-ai renega pe Dumnezeu, ca și cum te-ai lepăda de propria familie. Apogeul egoismului este sinuciderea. Acest egoist care alege să se sinucidă împovărează o mulțime de oameni, îi distruge sentimental, îi marchează, îi torturează. Degeaba plângi un om care s-a sinucis, lui nu i-a păsat de tine, mintea sa întunecată nu dorea decât să-și distrugă propria viață și familie. Poate că nu familia era cea vizată, însă inevitabil ea este de atinsă de o durere nemărginită. Și fiecare zi după actul sinuciderii este însoțită numai de întrebări fără răspuns, de regret, de sentimente de vinovăție. Pentru că cel ce rămâne în urmă, se va culpabiliza mereu, va crede că dacă ar fi fost mai atent ar fi putut salva viața acelui nefericit care a ales să recurgă la acest gest extrem.

inger-trist

           Sinuciderea în sine este împotriva firii, împotriva tuturor legilor religioase și umane. Nimeni nu are dreptul să își facă asta și nimeni nu merită să sufere după un astfel de nelegiuit. Atenția, dragostea, rugămințile, afecțiunea, toate sunt de prisos când omul nu mai vrea să trăiască. Să capitulezi în acest fel este ca și cum te-ai fi născut degeaba, că și cum nașterea ta a fost de prisos, în van. Cu toții avem o anumită misiune, cu toții am fost născuți cu un scop, nu facem umbră pământului degeaba. Dar când ești incapabil să îți duci la bun sfârșit menirea, când ești incapabil să înțelegi viața și să îți asimilezi propria lecție de viață, atunci da, sinuciderea este singura soluție. Nimeni nu înțelege viața cu exactitate, cu toții suntem confuzi, dar cu toate acestea căutăm, luptăm, le încercăm pe toate chiar dacă ne lovim de eșecuri și de supărări. Supărările și eșecurile fac parte din drumul nostru de inițiere în ale existenței. Urmarea unei boli necruțătoare este moartea, o moarte care martirizează, care canonizează, care renaște, care curăță prin pară și foc. Dar face din acel om un prunc, un suflet nepătat în cele din urmă. Pe când sinuciderea aduce o moarte întunecată, murdară, josnică, de nepermis. O moarte monstruoasă, așa cum nimeni nu are dreptul să o săvârșească. Suntem liberi, dar nu avem drept de moarte asupra nimănui, nici măcar asupra noastră. Ea oricum vine, oricum nu ne iartă, oricum nu ne poate ocoli, oricum nu o putem fenta… de ce să o grăbești?! De ce să o forțezi?! De ce să o violezi?! De ce să pângărești un fenomen care îți marchează viața veșnică?! Oricum prin sinucidere nu așteaptă pe nimeni viața veșnică, ci un ocean de chin. Chiar dacă poate nu există Rai sau Iad, sunt sigură că sinuciderea duce către acele lucruri de care ți-e frică. Duce spre singurătate, întuneric, durere, suferință și nebunie.

           Sinuciderea nu este o soluție, nu o accept, ba chiar o condamn cu toată ființa.

Anunțuri

10 gânduri despre „Sinuciderea

  1. Am ajuns sa cred ca un om sanatos, oricate probleme ar avea, oricat de suparat ar fi, nu recurge la asemenea gesturi. Cred ca cei foarte sensibili ar putea apela la aceasta solutie extrema intr-un moment de pierdere a luciditatii. Cei sanatosi au instinctul de conservare prea puternic. Dar nu sunt medic, nu sunt in masura sa judec… Astea sunt doar banuielile mele…

    • Dreptate? :)))
      Privesti dintr-un unghi ingust… daca tot nu iti place Romania pleaca din tara sau poti sa recurgi la acest gest extrem… ca de… poate asa scapi de povara unei vieti in Romania.
      Intram in niste polemici care nu isi au rostul, de la un articol filozofic ai ajuns la o chestie politica care vad ca iti umple sufletul de ranchiuna si mintea ti-o deprima…

      • Pai politica este cauza pentru care 90 % dintre romanii se sinucid. Fiindca din cauza lor, am ajuns o tara de saraci, toti banii si i-au tras ei….

        Ti se pare nesemnificativ faptul ca in fiecare zi se sinucide un roman din cauza saraciei ?! Ti se pare amuzant ?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s