Inimă albastră

1377337_744299505585359_50965835_n

Inimă albastră, nu plânge,

Nu-ți fie teamă și încetează,

Încetează să mai suferi

Și să lăcrimezi cu ochii

Aceia albaștri, senini, dar reci.

Buzele ți s-au străpezit fantastic,

De atâta vină ți le-ai mușcat

Și ți le-ai albăstrit atât de nefiresc.

Tremuri toată, ești glacial de rece,

Frisoane înghețate îți trec prin corp

De ți-ai învinețit și degetele,

Îți sunt albastre unghiile de dor.

Și sânii tăi ce cândva erau plini

De viață, îmbujorați de pasiune,

Acum s-au albăstrit și putrezit de moarte.

Obrajii piersicii și-au pierdut și ei culoarea,

Cu timpul au devenit mai palizi,

S-au îngălbenit, s-au înverzit,

Și s-au albăstrit de furia pustietății

Ce te îmbrățișează strâns.

Mai știi, cândva aveai sângele roșu

Ca trandafirii aprinși de văpăile dragostei.

Acum îți curge prin vene un sânge albastru,

Dar nu e albastru regal, e albastru de frica

Singurătății care te amenință din toate părțile.

Albastră ți-e viața, albastru ți-e cerul,

Albastră ți-e inima de foamea iubirii.

Fii albastră ca o regină a lumii,

Cu sufletul plin de speranță și fericire…

2 thoughts on “Inimă albastră

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s