Dilemă

 semnul-intrebarii-5      
          Asupra mea s-a abătut o mare dilemă… nu este un secret pentru nimeni că particip la tot felul de concursuri și campanii, îmi plac, mă motivează, îmi testez limitele, învăț să scriu, învăț să abordez subiecte care poate cu alte ocazii nu aș fi avut prilejul să le dezvolt. Și ce satisfacție mai mare să am când văd că sunt aleasă câștigătoare dintr-o mulțime de participanți, care mai de care mai talentați și mai pricepuți. Dar în toată experiența mea în lumea concursurilor, nu am văzut niciodată să câștige un articol ca la „mica publicitate”.
       Și mă întreb: Ce o fi în mintea acelor participanți care scriu articole de maaaaaxim 200 de cuvinte și-l înregistrează la un concurs?! Și nu mă refer la poezii desăvârșite, că acelea pot fi scurte dar cu o esență nemaipomenită, mă refer la articolele de genul: „Am aflat de campania X care promovează Y și se ocupă cu bla, bla, bla și bla bla bla”. Aici nu mai înțeleg. Dacă ar fi pus o poezie superbă, cum scrie Alma Nahe de exemplu, atunci da, jos pălărie, înțeleg să impresionezi cu un joc de cuvinte excepțional. Dar așa?!
        Nu înțeleg de se mai „chinuie” acel participant să scrie chiar și acele 200 de cuvinte, cu link-urile aferente, când oricum nu există nicio șansă să câștige. Și mă întreb de ce să pui niște link-uri care la Page Rank te vor trage în jos, când până la urmă din concurs nu vei avea niciun beneficiu. Doar așa să fie?! Chiar așa să te încrezi în brațele norocului?! Mi se pare ușor naiv, pentru că în concursurile astea câștigă doar cei care muncesc, care își dau toată silința, care sunt motivați și-și pun toată creativitatea în articol.
      Tare mult aș vrea să aflu ce se află în mintea acelui om care participă la un concurs cu un textuleț… rare sunt cazurile când o firmă alege câștigător un text de 200-250 de cuvinte, doar cine știe cum… Oricum, dacă cineva din cei care practică această metodă vor citi acest articol, ar fi mai bine dacă și-ar da puțin silința pentru că astfel roadele nu vor intarzia să apară. Vă veți bucura de succes și premii frumoase fără doar și poate!
      Mult succes!!! 

12 gânduri despre „Dilemă

  1. ai să te miri. advertorialul simplu, sec, dar cu un seo bun… se plăteşte bine. şi chiar dacă tu nu ai văzut astfel de alegeri ale sponsorilor, ele există. 😉 diferenţa dintre un scriitor şi un copywriter este mare… şi nu orice scriitor este un bun realizator de advertoriale. aşa cum diferenţa dintre un sponsor sau celălalt este dată de alegerile pe care le fac… eu am pierdut podiumul cum s-ar spune chiar în concursuri în care cerinţa era literară, aşa că nu mă mai miră nimic.

  2. Şi eu am tendinţa să scriu articole scurte (de minim 400, hai 375 cuvinte) poate că aşa am învăţat la facultate (ce-i mai mult de trei ecrane …nu-i citibil), mi se pare normal să scriu ceva mai scurt, cu esenţă, decât să bat câmpii şi să spun de trei ori aceeaşi idee dar cu alte cuvinte.
    Când am ceva de spus…detaliez şi detaliez până intru în miez şi cu greu mă scoţi de acolo…dar în rest, eu sunt adepta articolelor mai scurte.
    Mă uitam acum la articolele înscrise în Super Blogm…cele mai scurte articole au o medie de aproximativ 400 de cuvinte

  3. Eh…e de comentat aici. Mult! O să mă rezum la câteva cuvinte. Pe sponsor îl interesează nepenalizările Google. De aceea vrea să premieze un text lung și, dacă se poate să fie în nota autorului obișnuită, ca să nu bată la ochi că brusc 200 de link-uri iau calea spre un singur site. Pe sponsor însă îl interesează integrarea informației, iar tu, la Superblog, spre exemplu, o albăstrești și iese în evidență. De aceea te și notează bine, separi de poveste, porția tehnică. Google, însă, are mai mulți algoritmi de calcul, astfel că va depista calupul de informație îngrămădit într-un paragraf imens. Sunt tare curioasă dacă, integrată în text informația, ca la mine, o va putea repera. Uneori n-o reperează nici sponsorul! Tu de ce crezi că ne lasă unii dintre sponsori să debităm ce ne trece prin cap, fără prea multe direcții, cum e Toyota, spre exemplu? 😉

      • E posibil! 😉 Cum ziceam, e la ghici…algoritmii sunt mai mulți. Tu faci foarte multă reclamă pe blog, în afară de SB. La mine e doar SB, ceea ce înseamnă cam o treime din articolele pe care le scriu în mod curent…

      • Da, stiu 😦
        Sa speram ca ma ocoleste, desi incerc sa scriu si eu 2 articole obisnuite la un advertorial :))
        Pe blogul pe domeniu am 100 de articole scrise din care numai vreo 25 reclame, deci aici stau bine. Pe el nu o sa il saturez cu reclamele. Ramane acest blog calul de curse :))

  4. Un articol care sa atraga nu trebuie sa aiba sute de cuvinte. Profesorii mei din facultate mereu mi-au spus ca decat sa scrii mult si prost, mai bine mai putin dar ceea ce trebuie. Oricum in cazul genului de articole scrise de noi, totul depinde de sponsori si de maniera lor de analiza a unui articol si de ceea ce isi doresc ei sa citeasca intr-un articol.

    • Eu nu ma refeream la bloggerii priceputi cum esti tu si muuuulti altii din cercul nostru, ci mai de graba la aceia care nu prea stiu cu ce sa mananca, si fac un articol brut de 200 de cuvinte fara esenta, doar informatie si aceea copiata dupa site-ul firmei respective 🙂

      • Asta stiu, dar iti spuneam asa ca de multe ori nu conteaza sutele de cuvinte. In cazul lor uneori functioneaza zicala prost sa fii noroc sa ai… Asta e trist…dar asta e tara in care traim. Dar lasa ca ni s-a propus o calatorie in SUA, iar acolo ne trece totul. Eu plec la Washington, tu? 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s