O saptămână…

Este luni, încă simt euforia zilelor de ieri,
Încă mai am pe buze sărutul dulce, parfumat.
Este marți, visarea s-a mai domolit,
Începe să mă strângă carnea încercată de dor.
Este miercuri, te caut în trecătorii de pe stradă,
Și nu te văd, și tare mult aș vrea să te zăresc.
Este joi, palmele deja îmi asudează
Știind că mâine este vineri și s-ar putea să te aud.
Este vineri, adierea vântului mă anunță că încă ești departe,
Și-ncep să sper că mâine, sâmbătă, te vei îndura de mine,
Și vei veni în pas grăbit, sau poate alergând,
Spre casa mea, care te-așteaptă cu ușile deschise.
Este sâmbătă, în casă este un curent amețitor,
Frigul îmi înjunghie oasele din toate încheieturile,
Dar nu mă îndur, nu mă îndur să închid ușile,
Mi-e frică să le-nchid. Dacă nu vei găsi calea spre mine?!
Lacrimile s-au transformat în broboane de gheață
Pe obrajii mei palizi și inerți, chiar dureroși.
De la distanță ar părea că sunt niște perle
Menite să-mi înobileze chipul, dar nu,
Sunt lacrimile transformate în gheța așteptării.
Este duminică, am închis casa și porțile inimii,
Așteptarea mi-a zădărnicit ultimul strop de speranță.
N-a venit, nu vine și nici nu va mai veni vreodată,
M-a lăsat aruncată în prăpastia singurătății,
După ce m-a secătuit de toată iubirea ce i-o purtam.
Este luni, dar zilele nu se vor mai repeta la fel,
Am decis să uit, în curând va veni primăvara…
Anunțuri

2 gânduri despre „O saptămână…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s