Cred!

Uneori da… cred, Alteori mă îndoiesc! Uneori da… vreau, Alteori nu mai vreau nimic! Uneori da… mi-ar plăcea, Alteori mă bucur că nu mai e așa! Uneori da… Alteori nu! Cel mai bun, da… Cel mai rău, fără îndoială! Cel … Continuă lectura

Suflet chinuit…

Dulce… dulce ca miere.

Amar… amară ca fierea.

E dragostea dintre doi oameni,

Ba dulce și bună,

Ba amară și înlăcrimată.

Nu-mi place iubirea,

N-a reușit niciodată să mă surprindă,

N-a reușit să mă facă fericită.

Familia… da, pe ei îi iubesc…

Dar nu vreau să mă îndrăgostesc,

Nu-mi place. Nu are rost,

Și nici nu văd acest fapt sufocant.

Probabil că eu nu sunt născută pentru iubire…

Probabil că nu s-a născut omul

Potrivit pentru mine.

Probabil că nu am un suflet pereche…

L-am înghițit pe tot la naștere.

L-am devorat încă dinainte de a-l lăsa să mă iubească.

Am știut că nu va știi să-mi facă numai bine,

Am știut că nu mă va iubi așa cum merit,

Am știut că nu îmi va îndeplini așteptările.

Și nu, nu mă certa, viață.

Crede-mă, nu merit acest lucru.

Am așteptat iubirea,

Am căutat-o, am rugat-o

Și uneori chiar am și cumpărat-o.

Dar ce crezi că a stăruit la mine?!

Deloc! Ea și-a făcut de cap cu mine,

Apoi a plecat de unde-a venit

Și nu s-a mai întors… niciodată.

Știi, mult mai mult mă încălzește prietenia,

Este la fel de frumoasă ca primăvara.

Nu mă face să sufăr,

Nu mă părăsește,

Nu mă minte

Și nici nu mă dezamăgește.

Sunt înconjurată de oameni calzi,

Ei țin locul unei iubiri de-o viață,

Ei îmi dau dragostea de care am nevoie.

Decât un suflet chinuit…

Mai bine singură, dar cu mulți prieteni.