La ce credeti ca se gandeste aratarea din imagine?

strange_conversation_by_vampirekingdom-d5mfau3

Chiar așa, la ce credeți că se gândește arătarea din imagine? Cine credeți că este ea?

         Fotografia asta m-a inspirat de când am văzut-o, așa că mi-a venit ideea să scriu un articol pe seama ei. 🙂 Eu cred că în imagine este moartea, nu în vacanță, ci pe bune. Sau să fie arta picată în derizoriu… habar n-am. 

         Hai să presupunem totuși că e moartea… la ce credeți că se gândește? Iată ce-mi șoptește mie:

      „Uită-te, corbule, la oameni… ei cred că sunt oameni, dar de fapt sunt mai seci decât ochii noștri. Uită-te la ei, uită-te cum se mint, uită-te cum se dușmănesc, uită-te cum se bârfesc, uită-te cum se fură și uită-te de câte perversități sunt capabili. Sunt mai haini decât tine, când ciupești din trupurile nemorților. Sunt invidioși, hapsâni, nemiloși și lacomi. Vor totul, dar nu fac nimic. Nu mai știu să se iubească, nu mai știu să fie sinceri și nici altruiști nu mai sunt de mult. Fiecare este pentru el. Măcar își iubesc familiile… până la un moment dat, când ajung să-și dezmoștenească copiii… sau copiii să-și chinuie părinții pentru bani. Ce zici, corbule? Unde crezi că se vor duce după ce vor muri? Ce crezi că vom face cu stârvurile lor? Vor ajunge în pământ, într-un pământ pe care nu-l merită. Iar sufletele lor, le vom arunca infernului. Trăiesc un coșmar acum, dar să vezi când vor gusta veșnicia iadului. Mi-e milă de ei, mi-e milă, dar nu-și vor binele. Dacă l-ar vrea, ar învățat să trăiască frumos. Uită-te la ei… se cred oameni, dar sunt neoameni. Și când dau de greu, se întreabă „de ce?”, „de ce mie?”. Păi pentru că nu ți-a păsat decât de tine. De-asta… te mai întrebi?!

          Uită-te la ei corbule! Abia aștept să mușcăm din carnea lor. Amăreala din sângele lor îmi place la nebunie. Răutatea lor mi se va prelinge pe gât și-mi va arde gâtlejul. Dar nu-mi pasă, ador să le sug viața din vene. Abia aștept să îi devorez, să îi ating cu unghia mea letală. Îi pândesc de-atâția ani. A venit vremea să le răsplătesc egoismul așa cum știu eu mai bine… cu o moarte violentă. Să-i pedepsim, corbule. Să-i nimicim. Altfel vor înghiți tot pământul.”

          Voi ce credeți, la ce se gândește?

      

Ce oferă magazinul online Deco-Perete.ro?

Astăzi este duminică, cu sărbătorile acestea am avut parte numai de duminici, una după alta, zile libere, zile de răsfăț, zile frumoase pline de sensibilitate și de tradiție. Printre petreceri, mâncare, băutură și povești, în această perioadă am citit foarte mult și m-am reapropiat de artă. Cândva obișnuiam să pictez, dar m-am îndepărtat de acest hobby, credeam că nu sunt suficient de talentată. Am început, mai nou, să pictez un tablou. Am prea mulți pereți goi pe care vreau să-i accesorizez ca la carte. Am început să citesc pe diverse bloguri, idei despre ce se poartă acum în materie de tablouri. Și din click în click am intrat pe blogul www.pungureanu.com, așa am aflat de magazinul online http://www.deco-perete.ro și bineînțeles că am renunțat la ideea de a mai picta eu singură un tablou. Oricât m-aș strădui, nu voi putea niciodată să mă ridic la nivelul unui adevărat pictor. Și decât să măzgălesc un tablou, mai bine îmi cumpăr unul gata făcut, dar desăvârșit. Îmi plac extrem de mult tablourile superbe, exacutate ca la carte, pe pânză tratată, cu uleiuri și culori de calitate, dar mai ales de mâna unui artist care să mă impresioneze. Pentru că tablourile nu sunt simple obiecte de decor, ele reprezintă o bucată din arta picturii, acea pânză ar trebui să mă reprezinte și să vorbească despre mine și nu doar atât, tabloul va fi un motiv inspirațional expus pe perete, pentru mine.

pictura-sarutul-reproducere-francesco-hayez~250217Magazine online care comercializează tablouri și obiecte de decor sunt foarte multe pe piața din România, însă Deco-Perete.ro, are ceva special. Și știți de ce?! Pentru că acest magazin a fost născut din pasiune pentru frumos, imagine, artă și oameni. Echipa din spatele magazinului sunt mereu preocupați de detaliile produselor comercializate, de aceea ei importă aceste minunății din Germania și Italia. Produsele lor sunt clasificate în 4 categorii: fototapet, stickere decorative, postere de artă înrămate și picturi. Modelele sunt atât de variate încât chiar n-ai cum să nu găsești un tablou sau un tapet superb. Paleta de modele cuprinde: peisaje, florale, abstracte, decorative, mari maeștrii ai picturii precum Van Gogh, Monet și mulți alții.

Am văzut multe piese de artă fascinante, dar cel mai mult mi-a atras atenția și vreau să cumpăr, Pictura „Sărutul”, o reproducere de Francesco Hayez. Este o pictură realizată manual și este întinsă pe un șasiu cu pene. Mi-a plăcut în primul rând pentru simbolul pe care ea îl reprezintă, cel puțin pentru mine. Având această pictură în dormitorul meu, l-aș pune pe peretele spre care deschid prima dată ochii când mă trezesc. Acest tablou mi-ar reaminti zi de zi ce înseamnă să iubești, frumusețea iubirii, fiorii îndrăgostirii, importanța apropierii dintre două suflete pereche, sărutul ca act sublim dintre îndrăgostiți. Această pictură m-ar face să zâmbesc în fiecare dimineață, mi-ar da acel strop de optimism și de veselie. Mi-ar șopti în zorii zilei: „trezește-te, este timpul să iubești. Pe tine și pe ceilalți!” Și da, las pictatul în mânile specialiștilor, eu prefer să-mi înfrumusețez casa cu Deco-Perete.ro, pentru că nu se mai poartă pereții albi, goi și reci.

Însuflețirea se reflectă cu Deco-Perete.ro!

logo

Andrei Scintei, fotograf nuntă Suceava

De când eram mică visam să mă îndrăgostesc de un prinț frumos care să vină și să îmi ceară mâna de la părinții mei, îmbrăcat elegant, pe un cal alb… la vremea aceea, visam chiar un inorog, nu un cal alb. Dar eu am crescut, am devenit o femeie în toată firea, nu mai visez la un prinț și nici la inorogul de poveste. Acum îmi doresc să mă mărit cu un bărbat inteligent, cu care să împart aceleași afinități, care să mă iubească și să îl iubesc, dincolo de orice piedică, dincolo de timp și spațiu.

Deocamdată nu a venit momentul, dar sigur că îmi doresc să mă mărit, sigur că vreau să intru în biserică îmbrăcată într-o rochie albă din mătase naturală, clasică și de bun gust. Dacă în copilărie îmi doream o rochie de prințesă, astăzi îmi doresc una cu motive spaniole… nu știu de ce, dar așa îmi place. Aș vrea o nuntă de vis, de neuitat, să fie un eveniment care să nu piară în timp. O petrecere care să rămână în mintea și în inimile noastre și a invitaților, pentru totdeauna. Nu neapărat fastuoasă, dar caldă, cu multă iubire, în care dragostea noastră să fie în prim plan. Tehnologia a avansat în ziua de astăzi, mi-aș putea filma toată nunta și aș putea păstra CD-ul cu sfințenie. Dar dincolo de filmare aș vrea fotografii, multe fotografii, fotografii profesionale care să surprindă întocmai emoția, frumosul și sentimentele de pe chipurile noastre luminoase, fericirea. Dar pentru niște fotografii desăvârșite, la inălțimea așteptărilor mele, este nevoie să găsesc un fotograf pe măsură. Un fotograf care să înțeleagă conceptul de dragoste și artă. Pentru că fotografiile nu mor niciodată, ele reînvie de fiecare dată când sunt privite, emoția de atunci. Dacă ar fi nevoie, aș căuta un astfel de fotograf în toată lumea, banii nu contează când un om își dorește să conserve timpul și emoția.

verighete

Dar n-ar trebui să caut prea departe și nici să plătesc o avere, pentru că în Suceava este un fotograf pe care orice mireasă și l-ar dori la nunta ei. Andrei Scintei, fotograf nunta Suceava, este unul din acei maeștrii fotografi de neprețuit. Ca să înțelegeți mai bine cine este Andrei Scintei o să vă redau un citat chiar de pe site-ul lui, AndreiScintei.ro: „frumusețea acestor servicii a apărut din pasiunea mea pentru fotografie și film și din dragostea pe care o pun în parcurgerea unor momente artistice, frumoase și bine gândite! Întrebarea unui client a fost „Care este cuvântul care stă la baza unui număr atât de mare de clienți?”, iar ca răspuns de la mine, acel cuvânt este „PROFESIONALISM”, fiindcă dacă vrei servicii de calitate trebuie să investești în aparate performante, să te folosești de lumina naturală și artificială, anticipând momentele și ceea ce își doresc oamenii înainte ca aceștia să își exprime dorința totală”.

Andrei își iubește arta mai presus de bani, menirea lui este de a reda oamenilor părți materiale dintr-o fericire ce nu poate fi atinsă, ci doar simțită: „Sunt sute de moduri de a ne exprima, iar eu mă exprim cel mai bine prin fotografie și film, ceea ce pentru mine reprezintă cuvântul „ARTĂ”. Așa îmi pot caracteriza valorile. Persoanele din jurul nostru doresc zilnic să afle gândurile, sentimentele și speranțele noastre pentru a ne cunoaște, iar eu ofer toate aceste caracteristici prin darul primit în copilărie, un mic cadou care a reușit să mă transforme în maniacul fotografiei. Cine ar fi crezut că ăsta îmi este rostul în viață? Se spune că fotografia acaparează momentele cele mai frumoase pe care ne dorim să ni le amintim, însă pentru aceast fapt este nevoie de pasiune, bun gust și profesionalismul omului care le marchează. Acestea sunt valorile pe care vreau să le împărtășesc cu voi! În ochii voștri îmi doresc să observ doar satisfacția unui lucru de calitate, fiindcă acesta reprezintă cel mai de preț motto al meu, iar sclipirea din ochii voștri îmi crează realizarea visului pe care l-am început încă de mic!”

nunta

        Nu doar descrierea lui plină de pasiune m-a convins că este un artist în toată puterea cuvântului, ci și galeria foto impresionantă, prețurile accesibile după posibilitățile oricărui om, dar și serviciile pe care le oferă. Andrei nu face rabat de la calitate în funcție de bani… găsește soluții pentru oricine, indiferent de buget.

   Serviciile pe care el le oferă sunt:

–          fotografie evenimente – fotografierea oricărui tip de eveniment, nuntă, botez, zi de naștere, petrecere, cocktail, etc.;

–          fotografie reportaj – fotografierea de reportaj este acea fotografie prin care se încearcă prezentarea cât mai clară a evenimentului;

–          fotografie de produs – realizarea de fotografii în studioul foto;

–          fotografie corporate – fotografiile corporate au ca scop reprezentarea firmei tale, așa cum este ea, sedii, depozite, hale de lucru, etc.

–          Prelucrare fotografii digitale – oricât de bine ar fi realizată o fotografie, pentru ca imaginea să fie perfectă este necesară prelucrarea fotografiei cu ajutorul calculatorului;

Așadar pentru un eveniment de neuitat, indiferent că vorbim de nuntă, botez, zi de naștere sau orice alt tip de petrecere, „Marchează clipele frumoase din viața ta alături de mine, deoarece trăim în timp, iubim în timp, visăm în timp… deci noi suntem timpul, nu timpul ne reprezintă pe noi”!

Să înghețăm în timp…

fructe_inghetate_1218536362

Ce-ar fi să înghețăm realitatea de azi,

Prezentul să fie și azi și mâine și poimâine,

Să nu mai existe viitor, iar trecutul să rămână

O amintire, ca și până acum.

Să rămânem cum suntem astăzi,

Tineri, frumoși și plini de viață.

Să ne trăim prezentul de-a pururi.

Ce frumos ar fi pentru cei care sunt îndrăgostiți azi

Să rămână așa mereu și nimeni și nimic

Să nu le poată dezlega iubirea.

Să nu mai existe putrezăciune,

Nici moarte, nici boală, nici eșec,

Numai succesul și sănătatea de astăzi.

Să rămânem așa înghețați în prezent,

Ca niște privilegiați ai naturii.

Dar toate își au rostul lor,

Și unii dintre noi nu suntem cei mai fericiți,

Pe unii ne mistuie dorul, pe alții durerea,

Unii se luptă cu boala,

Alții nu-și găsesc liniștea.

Ar fi bine să înghețăm în timp

Doar când atingem fericirea,

Atunci vremea să stea în loc,

Afară să fie doar primăvară,

Cerul senin, pământul cu flori,

Iarba să fie verde și păsările să ciripească.

Atunci da, Raiul ar fi pe pământ…

Mă întreb dacă ne-am pierde omenia,

Pierzându-ne și moartea.

Mă întreb dacă am mai fructifica bunătatea,

Știind că nimeni nu ne poate atinge…

Dacă am mai ierta sau dacă ar mai exista răutate.

Dar până la urmă de ce să îngheț în timp?

Eu mă tem de schimbare și fericirea asta

Poate fi un cuțit cu două tăișuri.

Vreau să îmi trăiesc viața cu toate etapele ei,

Cu bune și rele, după legea naturii.

Îmi place noutatea și n-aș putea fi mulțumită

Știind că fiecare zi va fi la fel.

Mintea mea e prea întortocheată,

Îmi închipui lucruri care nu există,

Și nu vor exista vreodată…

De dragul artei, de dragul cugetării,

De dragul minții mele alambicate…

Câmpul de maci

     1394399_752248898123753_160003309_n
         Hai mai bine să ne purtăm dragostea în doi, pe un câmp de maci și o pajiște verde… Ce rost are să fugim unul de altul, când suntem la distanță de-o atingere… la distanță de o mângâiere se află iubirea noastră. Ce-ar fi dacă ne-am tăvăli pe iarba plină de rouă și ne-am lăsa liberi sub cerul albastru de mai?! Ți-aș săruta gura cu foc și iuțeală și ți-aș zdreli buzele cu pasiunea nebună ce-o simt. Și fluturii să ne șuiere pe la urechi cântecul fericiților cei mai îndrăgostiți. Tu să fii colțul meu de Rai și eu să fiu marea albastră după care suspini cu atâta dor. Să fim împreună o ploaie de dragoste nemuritoare, să ne atingem mâinile cu atâta sfială și teamă, încât să credeam că ne-am putea topi într-un suspin.
         Să-ți așezi capul în poala mea, să-ți pui obrazul pe piciorul meu dezgolit, iar eu să îți mângâi buclele întunecate, să te dezmierd în cuvintele cele mai tandre. Aș vrea să știu, că un simplu sărut pe obraz ți-ar putea șterge toată mâhnirea. Mă iubești, știu că o faci, dar pari trist și neconsolat. M-aș cuibări de grabă în sufletul tău, ca să-ți pot invada corpul cu lumina pozitivismului ce îl simt, să îți vindec pe rând fiecare supărare, fiecare rană a neîmpliniri și să îți pun acolo, în căpușorul tău frumos, ideile cele mai bune… speranța viitorului sigur și frumos. Aș renunța la viața mea, pe acel câmp de maci, ca să te bine-dispun pe tine… prezența mea te-alină, dar aș fi vrut în loc de alinare, să îți ofer cea mai deplină fericire. Dar ești om, și parcă în viață nu te poți mulțumi numai cu iubire, ai nevoie de mulțumirea unei vocații, de satisfacția unui talent. Aș fi vrut eu să fiu talentul tău și tu să mă materializezi în artă. Așa aș fi sigură că ai fi fericit, iar eu nu m-aș pierde în eter, ci aș rămâne pe veci nemuritoare în opera ta.
          Așează-te lângă mine pe iarbă și ține-mă de mână, hai să ne gândim la noi… la cum vom arăta peste ani împreună, la copii noștri cu părul închis și ochii albaștrii. Ce îmi place să-ți privesc zâmbetul cald, ochii sclipitori și puțin triști… statura ta impozantă și copleșitoare. Uh… sunt plină de dragoste și mi-e atât bine…

Cum ar fi dacă…?!

imagesxffd

Cum ar fi dacă în loc să fiu femeie, aș fi un praf de stele,

Cum ar fi dacă în loc să trăiesc, doar aș simți,

Cum ar fi dacă în loc să vorbesc, numai aș iubi,

Cum ar fi dacă în loc să mă lupt, aș lăsa totul să vină,

Cum ar fi dacă în loc să mai cred, m-aș face eu rugăciune,

Cum ar fi dacă în loc să plâng, m-aș preschimba în lacrimă,

Cum ar fi dacă în loc să zbier, aș fi eu vânt,

Cum ar fi dacă în loc să mor și să mă doară, aș fi o oază clară,

Cum ar fi dacă în loc să mai obosesc, aș fi o oază de liniște,

Cum ar fi dacă în locul morții, m-aș reîncarna într-o floare,

Cum ar fi dacă în locul sângelui prin vene, mi-ar curge poezie pură,

Cum ar fi dacă în locul pesimismului ce-l simt, aș fi un soare vesel și strălucitor,

Cum ar fi dacă în locul ochilor mei triști, aș avea două perle negre,

Cum ar fi dacă în locul sufletului meu, ar sta un spirit liber de leoaică,

Cum ar fi dacă mi-aș împlini toate visele și aș trăi frumos,

Cum ar fi dacă m-aș transforma în muzică și artă și aș vibra,

Cum ar fi dacă inima mi-ar fi filosofie și mintea înțelepcine,

Cum ar fi dacă aș fi tot timpul zen și nimic nu m-ar putea scoate din starea mea bună,

Cum ar fi dacă aș fi, în loc să mai sper, și doar să fac, fără să mă mai tem?!

Toate ar mai fi cum ar mai fi, dacă aș avea și curaj,

Dacă lumea mea n-ar tremura cu-atâta accelerație,

Dacă pământul meu ar fi ceva mai stabil și realitatea un pic mai dulce.

Cum ar fi dacă aș fi arta toată și toată o poveste?!

Alma Nahe

     993787_598708183492988_234378602_n

              În general, bloggerii vor să citească texte autentice, originale și pline de frumusețe. Ei bine, dacă vreți autenticitate și originalitate, citiți blogul Alma Nahe; dacă vreți să cunoașteți o propietăreasă de cuvinte, o femeie înveșmântată în haine de scriitoare, atunci Olimpia Săpunaru este femeia pe care vreți să „o citiți”. Blogul Olimpiei, Alma Nahe, nu este un blog oarecare, nu este un blog despre nimic, nu este un blog de neobservat și nu este un blog pentru oricine. Alma Nahe este un blog pentru intelectuali, pentru iubitorii de frumos, pentru cei ce înțeleg cu adevărat literatura de calitate, pentru că articolele Olimpiei nu sunt texte, sunt frânturi de literatură. Frânturi pline de măreție, care impresionează încă de la prima frază. Eu nu sunt atât de iscusită în cuvinte așa cum este Olimpia, acest articol pentru ea, despre Alma Nahe, însumează prea puțin față de ce exprimă blogul ei cu adevărat. Cuvintele așternute acum, prea puțin exprimă, și doar vizitând blogul ei și citind articolele ei vei simți sensibilitatea ei, frumusețea sufletului ei și talentul uriaș pe care îl are.

         Dacă nu aș fi știut al cui este blogul, probabil că aș fi crezut că sunt textele unor mari scriitori. Olimpia este, fără doar și poate, la nivelul unui scriitor celebru, și dacă a scris sau nu vreo carte, nu știu, dar dacă nu a făcut-o, cred că nu este târziu și ar trebui să o facă. Sigur ar avea mare succes! Olimpia se exprimă plastic, folosește multe metafore și vrăjește cititorul, îl învăluie într-o mătase blândă, ce nu te lasă până nu citești toate articolele. Olimpia ne descrie prin articolele ei o altă față a lumii, ne dezvăluie prin ochii ei o lume parfumată, plină de romantism și de senzualitate. Alma Nahe pare a fi sufletul și creativitatea Olimpiei, Alma Nahe este pânza pe care ea își transpune întreaga ființă, sentimentele, concepțiile și valorile ei de viață. Dacă nu aș ști că e om și femeie, aș asemăna-o pe Olimpia cu o ființă supranaturală înzestrată cu un al șaselea simț. Un simț care percepe realitatea mai profund decât am putea noi să o înțelegem într-o viață.

            Olimpia Săpunaru este actriță, iubește cuvintele, însă realitatea ei este teatrul și arta. După cum ne dăm seama împreună, Olimpia nu este o femeie oarecare, este o artistă în adevăratul sens al cuvântului. Ea ne mărturisește că: „…teatrul și scena sunt un fel de paradis artificial al meu. În cest paradis artificial există, de fapt, pitici. Au cufere mici și acolo dorm. Al meu este închis într-un cufăr de lemn, sculptat manual cu motive autohtone.” Olimpiei îi place: „…că m-am născut, că sunt contemporană cu Matei Vișniec, că am rădăcini integral dacice, că lumea e rotundă și nu pătrată. Îmi place în mod deosebit lumina soarelui, minutul (fiindcă e o sumă de povești intercalate), mirosul de frunză uscată, arsă; toamna și stabilitatea.” Ceea ce nu îi place: „Norocul, care e un tăvălug, uscat, opac, indiferent. Norocul e al chiorului, așa e de când lumea!”

           Olimpia Săpunaru este o femeie deosebită, un om de la care ai ce învăța, o persoană pe care orice om cu cap și-ar dori să o aibe în preajmă. Olimpia este un izvor nesecat de poveste, poezie și proză. O femeie-artist care face cinste neamului nostru.

          Vă recomand cu multă căldură blogul Alma Nahe și sper să vă placă la fel de mult cum îmi place și mie.

Reeija, inspirația artiștilor

             Luca se afla la apogeul carierei sale, un succes care începu să îi diminueze talentul artistic, cât și creativitatea. Era un artist introvertit, cu cât se afla mai mult în atenția oamenilor, cu atât iscusința și puterea sa creatoare scădeau. Pregătea o expoziție de pictură care avea să îi aducă și mai multă notorietate decât avea deja, un succes fulminant pe care iubitorii de artă îl așteptau de mult timp. Se simțea presat, închistat, și deși mai avea de pictat încă trei tablouri, se afla în impas. Într-un colaps al imaginației care îl ținea pe loc de zile bune. Și-ar fi dorit să dea frâu liber pensulei, să se lase purtat de imaginație și să picteze, să picteze până la epuizare. Dar își alesese o temă grea pentru expoziție, femeia. Tablourile sale trebuiau să înfățișeze diverse femei abstracte, cu personalități, înfățișări și interpretări diferite. Dar nu mai fusese cucerit de mult, cel mai bine picta atunci când era îndrăgostit. Când o femeie suficient de specială îi fura într-atât atenția încât ajungea să o venereze prin intermediul unui tablou.

             Zile în șir petrecea ore întregi urmărind pe stradă femeile care treceau. Stătea sus la balcon, cu un pahar de whisky în mână și observa totul întocmai ca un creator ce era. Niciuna nu îi atrăsese atenția, niciuna nu părea mai deosebită, până ce în sfârșit apăru o tânără care îi captă tot interesul și îi stârni nu doar creativitatea, cât și interesul. Era o tânără frumoasă, simplă, de o frumusețe naturală, aproape pitorească, aparent oricine ar fi zis că este ștearsă, dar nu și pentru Luca. El știa că ea este excepțională. Frumusețea ei era schimbătoare, o percepea ca pe un camelon, zi de zi purta o altă geantă, lucru care îl stârni teribil. Geantă care îi oferea o aură distinctă, o valoare inestimabilă, un plus de personalitate, atitudine și rafinament. Probabil că fără gențile ei pe care zi de zi le schimba și care îl surprindeau pe Luca, nu ar fi fost cu nimic mai diferită față de alte femei. Zilnic, tânăra blondă cu ochii albaștri, trecea la aceeași oră îmbrăcată altfel, cu altă geantă pe umăr sau în mână, cu părul despletit sau prins în coadă, machiată natural, cu un trup zvel. Ca înfățișare nu avea nimic ieșit din comun, însă energia pe care ea o emana și care se datora genților ei, o făceau să fie cu adevărat minunată. Luca înțelesese foarte bine că gențile sunt pentru ea elementul de încredere și de personalitate. Acel ceva care dă omului culoare, formă și esență. Doar un artist ar fi putut să observe frumusețea ei, și doar un artist putea sesiza arta pe care ea o purta cu atâta măiestrie. Știa că gențile sunt piese valoroase din punct de vedere al creației, și exact cum el se lăsa purtat în tablourile sale și ea încerca să își extindă eul prin intermediul genților sale.

 Geanta_piele_naturala_Bossy_02_albastru_petrol__albastru_mineral__gri_1.400x400

 

           Zi de zi o urmărea de la distanță, îi observa mersul, grația mișcărilor, felul cum își trecea mâna prin păr, eleganța cu care își purta geanta, încerca chiar să îi adulmece mirosul… dar era prea departe de ea. Începu să îi facă fotografii, în două săptămâni îi făcu sute de fotografii. Fotografii care urmau să îl ajute să picteze un tablou în care ea și geanta ar fi fost piesele centrale. Își lipi pe un perete toate fotografiile cu ea, le privea ore în șir și încerca să o dezbrace din priviri, să descopere nu doar ce se afla sub haine ci și ce se afla în sufletul ei. După ce o studie intens percepția lui se formă, o vedea ca pe o zeiță a genților, genți duse la rang de artă, bineînțeles. Și începu să o picteze, abstract, sub forma unei zeițe. O zeiță cu mai multe brațe, dar nu arăta deloc ca o diformitate, ci mai degrabă ca o entitate desăvârșită, cu puteri excepționale, cu calități divine și cu o frumusețe ieșită din comun. Tânăra reflectată în tablou nu purta haine, în jurul ei erau puse senzaționalele genți pe care ea le purta. În zona sânilor, în zona pelvisului, pe brațe, peste tot erau înfățișate abstract gențile. Gențile pe care el le percepuse foarte bine, înțelesese că ea fără genți, nu ar fi fost ea, nu ar fi fost pictată complet. Pânza, culorile și uleiurile prindeau viață o dată cu conturarea trupului ei zvel, o dată cu forma genților, cu detaliile de finețe și cu întreaga sa percepție pe care și-o formase despre ea. Lucra neîncetat, zi și noapte, dar se simțea mai viu ca niciodată și făcea pauze doar când știa că ea urma să treacă prin fața blocului său. În fiecare zi descoperea în ea alte și alte trăsături care îl fascinau și care îl făceau să le aplice pe tablou, făcându-l și mai spectaculos și mai inovator decât era deja.

 Geanta_piele_naturala_Laura_cognac_1_Large.400x400

               În nici o săptămână reuși să îl termine. Îl lăsă să se usuce, îl finisă și când fu sigur că este demn de a fi arătat, își chemă agentul de publicitate să îl vadă. Când acesta ajunse și își trecu întâia privire asupra tabloului rămase înmărmurit. Era un tablou de o frumusețe rară, dar cu adevărat specială era femeia și gențile care fuseseră întruchipate.

          Luca, nu știu de unde ai descoperit femeia aceasta, dar trebuie să te însoțească la expoziție, acest tablou va fi piesa centrală, cel mai bun dintre toate. Întreg tabloul este fantastic, parcă nu ar fi adevărat sau parcă ar fi fost făcut de un zeu, aidoma cele pe care ai înfățișat-o, iar gențile parcă sunt accesoriile zeităților. Cine este femeia? O cunosc?

          Nu, nu o cunosc nici eu. Este o trecătoare. O femeie care zi de zi trece prin fața blocului meu, cu altă și altă geantă în mână.

          Trebuie să o inviți la expoziție, trebuie! Va fi un real succes.

          Ok, o să încerc să discut cu ea, să vedem dacă va vrea să vină și cum va primi vestea că am pictat-o.

 Geanta_model_floral_piele_naturala_Maria_maro_deschis_negru_rosu_verde_1_Large.400x400

 

         După ce agentul plecă, Luca coborâ în fața blocului. O aștepta răbdător rezemat de un copac, fumând țigarete, una după cealalta. Avea la el aparatul foto pe care stocase câteva poze ale tabloului. Într-un final fata apăru, la fel de senină și de radioasă ca de obicei, cu o altă geantă pe umăr.

          Bună, sunt Luca și sunt artist. Pictor mai exact. Știu că pare că aș fi un nebun, însă să știi că am ceva important să îți spun.

          Spune-mi, îi zise ea zâmbitoare, calmă și drăgăstoasă. Până și vocea îi era suavă, la fel cum era și ea.

          Nici nu știu cum să îți spun. Uită-te te rog la aceste fotografii, sunt cu tabloul meu și spune-mi ce părere ai.

Ea luă delicat aparatul și începu să răsfoiască fotografiile. Ochii ei se măriră, însă zâmbetul i se menținea pe buze. Le privea cu mare interes și părea că își dă seama că ea este cea care fusese înfățișată în tablou, în toată splendoarea.

          Foarte frumos tablou, Luca. Îi spuse ea aparent indiferentă.

          Mulțumesc, tu ești cea din tablou, tu și gentuțele tale. Îți place?

          Foarte mult! Cu ce te pot ajuta mai mult.

          Dacă ești de acord aș vrea să te invit în apartamentul meu să vezi tabloul real, în mărime naturală. Nu ai de ce să te temi, sunt un artist, nu un criminal.

 Geanta_piele_naturala_Isis_maro_1_Large.400x400

 

Ea îi zâmbi din nou și acceptă cu multă finețe. În apartament el îi dezvălui de sub cearșaful alb imaculat, tabloul în toată splendoarea. În spatele tabloului se aflau și sutele de fotografii cu ea, cu gențile, cu fiecare mișcare a sa. Se apropie de tablou, îl privea cu mare atenție, părea vrăjită de el, se observa clar că îi place nespus. Apoi se apropie de peretele supra-încărcat cu fotografiile ei.

          Te rog, să nu te sperii, te-am fotografiat doar pentru a te putea picta corect. Ca să pot observa totul și să nu îmi scape nimic.

          Știu Luca, sunt doar uimită că am trezit într-atât de mult interesul cuiva. Tabloul îmi place nespus și dacă ai nevoie de el, îți ofer acceptul meu pentru a-l vinde. Defapt ți-l cumpăr eu.

          Dar… dar deocamdată nu vreau să îl vând. Urmează să aibe loc o expoziție și acest tablou va fi piesa centrală. Vreau să te invit la eveniment, apoi îți ofer cu dragă inimă tabloul gratis. Îl meriți, îți este destinat, are în el esența ta. Ar fi nedrept să atârne pe peretele altcuiva.

          Îți mulțumesc. Voi veni. Când și unde?

          Pe 25, spune-mi de unde să te iau și vin eu, măcar acum să fiu un domn.

          Bine, și îi întinse din geantă o carte de vizită. Sună-mă cu o zi înainte, te rog, Luca.

          Ok, mulțumesc. După, privi bucățica de carton și descoperi un nume fabulos.

          Da, mă cheamă Reeija și sunt supranumită Prințesa Genților. Eu sunt creatoarea care stă în spatele brandului Reeija. Eu am născut-o, eu am crescut-o, eu sunt cea care a creat-o. Așa că te înțeleg, ești un artist, la fel cum îmi place și mie să cred despre mine că sunt. Tabloul pe care tu l-ai pictat va sta la loc de cinste în magazinul meu. Va fi imaginea magazinului și astfel lumea va înțelege mai bine frumusețea și importanța genților. Aceste genți sunt părți din mine, sunt copii mei dar și armele mele. Fără ele, probabil că nici tu și nici nimeni nu m-ar fi observat vreodată. Ele sunt pentru mine accesoriile care îmi oferă încredere și personalitate. Cu geanta pe umăr trăiesc, exist, sunt vizibilă și unică. La fel cum m-ai perceput tu.

          Chiar așa te-am interpretat, Reeija. Sunt atât de recunoscător că ai apărut în viața mea…

           După această discuție scurtă Reeija plecă. Luca nu mai putu să aștepte și o sună chiar a doua zi. O invită în oraș și petrecu cu ea o zi întreagă. Se îndrăgostiră nebunește, în sfârșit se găsiseră, erau suflete pereche. Arta îi uniseră, pictura și gențile fără de care nu ar fi reușit să se îndrăgostească. Expoziția fu un triumf răsunător, tabloul fu nu doar piesa centrală dar și cel mai lăudat de criticii de artă, iar ei radiau împreună, formau un întreg invincibil care reușiseră să surprindă arta în cea mai strălucitoare formă. Împreună… atât de fericiți.

        Reeija lui, raza lui, arta lui.

 Geanta_piele_naturala_Celeste_maro__bej_1.400x400

 

 

         Concurs organizat de Reeija, magazinul online ce oferă genți piele fără cusur pentru toate femeile speciale.    

Brains, not Looks… dincolo de frumusețe se află inteligența

          De câte ori ați întâlnit firme care să se ghideze după motto-ul Brains, not Looks?! Cred că de puține ori… mie una mi s-a întâmplat pentru că fac parte din categoria celor care au întâmpinat dificultăți la angajare datorită aspectului fizic. Nu sunt o urâțenie, dar nu sunt nici o frumusețe ostentativă, iar la joburile la care am aplicat eu se cerea criteriul de „aspect atractiv”. Și nu am aspirat la un job de model, nici nu vroiam să fac videochat… ci doar să lucrez în domeniul vânzărilor. Luca Mazilescu este fondatorul grupului de facebook Brains, not Look, un grup care cât de curând va lua amploare datorită mișcării sociale pe care o promovează, și anume inteligența înaintea frumuseții. Mi se pare absolut normal, în orice domeniu ar trebui să conteze mult mai mult inteligența și mai puțin aspectul fizic, pentru că performanța și randamentul dus la cel mai înalt nivel nu se obține sub sceptrul unui aspect atractiv. Ideea de frumusețe este și ea relativă, pentru că într-o anumită măsură toți suntem frumoși, iar frumusețea se naște o dată cu inteligența, o dată cu personalitatea și cu o atitudine plăcută. Ești frumos când ești îngrijit, când știi să îți pui în valoare anumite calități fizice, când personalitatea ta devine un punct de interes pentru cei din jur și când atitudinea denotă dezinvoltură și siguranță în forțele proprii.

1011166_576845825669543_350665529_n        Ca să fiu sinceră nicio firmă nu ar trebui să se ghideze după frumusețe, ci după inteligență și după capacitățile intelectuale. Potențialul contează și nu neapărat experiența într-un domeniu, contează perseverența, dăruirea și dorința nestăvilită de evoluare. Acestea sunt criteriile pe care angajatorul trebuie să le aibe în vedere. Experiența se dobândește și frumusețea vine o dată cu cunoașterea omului. De câte ori nu ni s-a întâmplat să cunoaștem sau să fim întâmpinați de oameni extraordinar de frumoși fizic, dar care nu știu să lege trei cuvinte, care nu sunt empatici cu nevoile clientului, care nu sunt puternici și care nu își doresc să își depășească statutul. La fel ca în dragoste, un om mai puțin frumos fizic va da totul pentru a mulțumi angajatorul și va încerca să suplinească acele lipsuri fizice printr-o muncă asiduă și prin dăruire. Un om inteligent și nu prea frumos fizic, va munci dublu pentru a-și demonstra calitățile pentru care a fost angajat. Pe când frumosul, crede aproape întotdeauna că acel job i se cuvine, iar frumusețea și imaginea sa sunt de ajuns. Avem n exemple în întreaga lume în care inteligența a valorat mult mai mult decât frumusețea, în care munca a suplinit cu brio ceea ce mama natură n-a vrut să dea, în care puterea și atitudinea au câștigat prestigiul. Un zâmbet frumos și o privire plăcută nu pot duce o afacere pe culmea succesului. Bine, depinde și de domeniu. Dar până și în industria frumuseții ajung pe culmile succesului doar cei care pe lângă frumoși sunt și inteligenți. Mulți consideră că dacă ești frumos ești prost, sau dacă ești urât ești inteligent, nu este neapărat așa. Avem frumoși inteligenți, sunt peste tot, la orice pas. Oameni care fără inteligență nu ar fi reușit să răzbească, chiar cu toată frumusețea din lume.

         Luca Mazilu în prezent caută un blogger care să se încadreze în tiparul Brains, not Looks și care să îl ajute să promoveze acest grup. Un singur om va reuși, dar putem lua cu toții parte la această mișcare, pentru că toți vrem să punem punct discriminărilor din punct de vedere fizic, toți vrem să fim observați dincolo de aspect și toți vrem să avem șanse egale. Ca să pot fi eu cea care câștigă locul de muncă oferit de firma la care lucrează Luca, ar trebui să intuiesc domeniul de activitate al firmei și dacă stau să mă gândesc… industria care are cel mai mult nevoie să i se „spele”, să spunem așa, reputația cumva greșită pe care oamenii de rând i-au atribuit-o, este cea a frumuseții. Așadar cred că avem de-a face cu o firmă de Beauty, Fashion&Style. Vânzări de hăinuțe, lenjerii intime sau cosmetice. De ce m-am gândit tocmai la industria frumuseții?! Pentru că din ce în ce mai mult oamenii de rând sunt de părere că ceea ce este frumos trebuie să fie neapărat și prost sau lipsit de valoare. Ei bine nu este așa, în domeniul vânzărilor Beauty, Fashion&Style, frumusețea nu este de ajuns, cei mai de ajutor sunt oamenii inteligenți care să demonstreze frumusețea ca pe o artă și nu ca pe un atu. Deși pare cumva anapoda ca o firmă ce comercializează produse și unelte ale frumuseții, să aibe ca și curent de promovare tocmai replica Brains, not Looks. Dar lucrurile să știți că au sens, pentru că întotdeauna frumusețea a fost criticată și discriminată. Cu cât un om sau un produs arată mai bine, cu atât mai mult este respins. Și ne întrebăm de ce Dumnezeu așa?! Pentru că avem impresia că e lipsit de sens. Întotdeauna femeile frumoase au luptat să demonstreze că dincolo de aspectul unei femei fatale, se află un suflet, o inteligență, niște vise și niște dorințe bine stabilite. Cu toții am emis la un moment dat păreri despre cei care promovează frumusețea, cum sunt și modelele, că neapărat au și o inteligență redusă, îi vedem ca pe niște roboței frumoși și atât. Ei bine nu este așa, eu interpretez motto-ul Brains, not Looks în felul următor: Dincolo de frumusețe este inteligența. Practic suntem îndemnați să observăm nuanța și nu forma, fondul și nu neapărat aspectul. Dacă firma pentru care Luca lucrează ar fi fost din domeniul tehnic, IT și alte grozăvii, cred că Brains, not Looks nu și-ar mai fi avut rostul. Este de la sine înțeles că un domeniu tehnic are nevoie de oameni cu o super pregătire. Oricum să stai într-un birou, în spatele unui calculator, nu ai nevoie de frumusețe și probabil că nici nu ți-o cere. Dar în momentul în care firma comercializează frumosul, să îi spunem așa, și iese în lume cu el, are nevoie de oameni care să promoveze conceptul de Brains, not Looks. Care să facă lumea de rând să înțeleagă că dincolo de frumusețe se află multă inteligență, muncă, sacrificiu, perseverență, putere… iar produsul finit, frumos, dus la rang de artă, nu este decât munca unei minți sclipitoare. Nu știu, poate greșesc, dar eu așa interpretez conceptul de Brains, not Looks și cred că nu mă înșel.

         De ce sunt eu potrivită pentru a promova grupul Brains, not Looks, în primul rând pentru că am experiență pe paginile de socializare, pentru că sunt empatică, intuiesc nevoile clientului și de ce să vă mint, datorită faptului că sunt licențiată în psihologie pot pătrunde în substraturile problemelor. Sunt comunicativă, știu să lucrez în echipă, sunt diplomată și întotdeauna caut să evidențiez pozitivul a ceva. Sunt foarte corectă și am mania de a mă implica mai mult decât trebuie, consider asta o calitate. Am tot timpul din lume pentru a mă ocupa de acest job, am răbdare, sunt perseverentă și nu mă las până nu îmi ating scopul. Deși pare ca și cum aș scrie un CV, acestea sunt calitățile după care mă ghidez și am simțit nevoia să vi le împărtășesc și vouă. Tocmai pentru că nu sunt o super frumusețe, pot fi unul din reprezentanții curentului Brains, not Looks. Vreau să demonstrez că susțin frumusețea născută din inteligență. Vreau să muncesc și știu că mi se potrivește acest job tocmai datorită capacităților mele. Inteligența este cel mai mare atu al frumuseții.

          Brains, not Looks, inteligența stă în spatele frumuseții desăvârșite…

             Susține și tu curentul Brains, not Looks!!!

994164_576496952371097_921532054_n