Citatul zilei – 25 februarie

20150225_154838

           Fiecare dimineață mi-o încep cu câte un citat. Citatul de astăzi spune așa: „In all the winters of suffering remember that spring always follows.”, de Nicolae Iorga.

        Diminețile mele au alte nuanțe de când mi le încep cu câte un citat motivațional. Mă bucur că am tăria necesară de a nu mă uita la citatul de mâine. Las mâinele să vină, nu mă grăbesc, oricum nu sunt curioasă ce mă așteaptă în viitor. Constat că a început să-mi placă să fiu surprinsă. Lucru pe care nu l-aș fi crezut vreodată. Eram curioasă și nerăbdătoare. Încă mai sunt curioasă, dar dacă forțez „norocul” și aflu dinainte la ce mă voi gândi mâine, atunci mâine ce farmec va mai avea?! Așa că mă astâmpăr!

            Și da, după orice suferință, dacă nu vine fericirea, sigur se așterne liniștea. După ploaie răsare întotdeauna curcubeul. După nor, apare soarele. După durere, se așează alinarea. Oricât ar fi viața de grea, eu întotdeauna sunt pozitivă, știu că mâine va fi mai bine decât astăzi. Nicio durere nu este veșnică și nicio suferință nu rămâne la fel de intensă la infinit. Dacă vrei să îți fie bine, atunci „primăvara” sigur te va atinge. Trebuie doar să speri și să crezi în puterea binelui de mâine. 🙂

Pentru totdeauna…

       timepiece1

           Pentru totdeauna… totdeauna este efemer. Cuvântul pentru totdeauna nu există. Este un cuvânt prea mare pentru niște oameni mici ca noi. Suntem predispuși schimbărilor, suntem într-o continuă schimbare și dezvoltare încă de când ne naștem, iar declarațiile mari și pline de patos încununate de convingerea că vor fi pentru totdeauna, nu prea sunt durabile. Niciodată nu știi ce se poate întâmpla și acel ”pentru totdeauna” este dat uitării.

  • pentru totdeauna este iubirea față de Dumnezeu, dar nu știi ce necaz ți se întâmplă și dintr-un credincios smerit devii cel mai neîncrezător om și-ncepi să te-ndoiești chiar și de divinitate;
  • pentru totdeauna își iubesc părinții copii, dar când își bagă Mammona coadă, până și părinții își reneagă copii;
  • pentru totdeauna își iubesc copii proprii părinți, însă uneori se fac mari, cresc, intervin neînțelegeri și uită sentimentul de adorație pentru părinți.
  • jurăm iubire înflăcărată pentru totdeauna încă de la 16 ani, însă se-ntâmplă foarte des ca acea iubire să se stingă. Ne schimbăm, cunoaștem alți oameni, alte caractere, ne schimbăm percepțiile. Și oamenii ajung des să se despartă și pentru totdeauna e uitat.
  • și credem că înghețata sau poate ciocolata ne va plăcea de-a pururi, pentru totdeauna. Dar se întâmplă să mănânci o dată cu mare poftă și din momentul acela să nu mai poți gusta vreodată ciocolată.
  • la tinerețe credem despre noi că suntem nemuritori, că vom rămâne tineri pentru totdeauna. Dar anii trec și tinerețea tot se stinge, și iarăși ne dezamăgim că pentru totdeauna nu există.
  • credem că vom fi sănătoși pentru totdeauna, că vom muri de bătrânețe… și reușim performanța să ne îmbolnăvim… dar nu este o pedeapsă divină, ci pentru a realiza importanța și frumusețea vieții.
  • avem și hobby-uri, pasiuni și credem des că ele vor fi pentru totdeauna, însă se întâmplă ca și cele mai mari pasiuni să piară, și descoperim vocația acolo unde nici nu bănuiam.
  • pentru totdeauna vom fi oameni, dar comitem greșeli și fapte inimaginabile și mai putem noi oare să spunem despre noi că suntem oameni?!   
  • pentru totdeauna pare să fie totul, dar defapt nimic nu este cu adevărat pentru totdeauna…  

         Pentru totdeauna nu există, ar însemna să stăm pe loc, ba chiar să regresăm în loc să progresăm. Și zic că cel mai bine este să luăm viața pas cu pas, moment cu moment fără promisiuni deșarte, fără așteptări veșnice.

           Trăiește azi și ”pentru totdeauna” nu te va mai răni atât de tare.

 286651-publimedia-shutterstock

Articol scris de Gheorghe Alina