Cea mai bună răzbunare

cea_mai_buna_razbunare_este_sucesul

Cea mai bună apărare este atacul! Răzbunarea ESTE arma prostului, însă trebuie să recunoaștem, cea mai bună răzbunare este într-adevăr succesul, reușita într-un anumit domeniu – acolo unde mulți spun că NU POȚI! Nu te lăsa influențat de nimeni și … Continuă lectura

Ciudată regăsire…

        Astăzi aș fi putut purta un alt nume, astăzi aș fi putut fi alta, aș fi putut fi căsătorită, probabil și cu un copil. Dar aș fi fost nefericită, trăind într-o sărăcie, probabil, lucie, și trăgând de un soț puturos, rugându-l zilnic să nu mai bea… Cam acesta ar fi putut fi viața mea, dacă nu aveam maturitatea necesară de a spune NU. Cândva, el a fost un băiat bun, muncitor și mă iubea. M-a cerut de nevastă, dar am simțit că sunt prea tânără, că nu este momentul. Aveam doar 18 ani și nu trăisem nici măcar 1%. Relația s-a sfârșit după un timp. Am suferit și n-am suferit. Mi-a trecut destul de repede… deși, la vreme aceea, credeam că el este alesul. N-a fost! Și bine am făcut că n-am acceptat să mă înham la o viață în doi. M-ar fi ținut pe loc, doar pentru a avea el un rost. Un rost pe care nu i-l puteam oferi eu. Ce întorsături ia viața…

         Întâmplarea a făcut ca de curând să ne revedem… am rămas uimită… străinătatea l-a schimbat… în rău! Nu a rămas din el decât o umbră din ceea ce a fost cândva. Nici înainte n-avea prea multă minte… dar acum… parcă s-a prostit într-un hal fără de hal. N-am realizat eu prea multe, dar el n-a făcut chiar nimic. N-are țeluri, n-are ambiții, n-are vise, nu are pasiuni și nici nu știe ce vrea. Pur și simplu lasă viața să treacă pe lângă el. Degeaba… Își plânge neputința în băutură… el crede că o stăpânește, dar de fapt, băutura îl stăpânește pe el. Ce simt eu acum…?! Milă și dezgust în același timp. Decăderea lui mi-a lăsat un gust amar. Dar o să-mi treacă… și-așa l-am uitat de mult. Nu înțeleg rostul acestei regăsiri… probabil că astfel mă conving, o dată pentru totdeauna, că am luat decizia bună. Dacă aveam în suflet vreun sâmbure minuscul de regret… acum s-a risipit de tot.

          Astăzi eu mă simt liberă, liniștită și aproape împlinită. Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dat minte când trebuia, mulțumesc că n-a fost să fie. În rest… viața e frumoasă, oameni buni, și cine-și înneacă amarul în alcool, înseamnă că nu știe să trăiască și să prețuiască viața. Sincer, nimic nu urăsc mai tare decât alcool. Băutura distruge oamenii, îi dezumanizează și le fură orice urmă de demnitate, voință și putere. Tamjă grea cu băutura. Mai bine nu mai bem deloc.  🙂