Oamenii-hiene

      citate

      Cea mai mare greșeală a omului care vrea să facă ceva în viață este să îi asculte pe ceilalți, să le ceară părerea și să se lase influențat de ei. Deși sunt de părere că oamenii sunt frumoși, în realitate printre oameni sunt și multe hiene care nu fac altceva decât să se hrănească cu stârvurile celor slabi. Ce fac hienele? Influențează, jignesc, desconsideră și caută tot timpul să anuleze voința celuilalt.

         De la hiene n-o să primești vreodată vreo vorbă bună, nu te va încuraja și nici nu te va lăuda. Ea va căuta tot timpul să-ți arate cât de plin de defecte ești, cât de incapabil și cât de puțină putere ai. În general o fac din răutate, însă de cele mai multe ori invidia le înveninează sufletul. Hiena nu se bucură pentru nimeni, nu se va mândri cu nimeni și nici nu va ajuta pe nimeni. Hiena este cârcotașul care contestă tot, care vede urâtul și care nu va da doi lei pe ceva frumos sau bun.

        Oamenii-hiene contaminează pe oricine în jur și vor face orice om să se îndoiască de el însuși. Mare greșeală. Dacă te lași influențat de vorbele unei hiene, vei ajunge să îți pierzi întreaga încredere în tine și-ți va fi teamă să îți continui planurile sau drumul în viață. Hienele sunt manipulatoare și au răspuns pentru tot. Ca să fiu sinceră, detest oamenii-hiene. Mi se pare că sunt degeaba. Mi se pare că nu au altă treabă de făcut decât să îi critice și să îi descurajeze pe alții. În spatele criticilor nu este numai o răutate imensă și o invidie pe măsură, ci și o sumedenie de frustrări și neputințe. Chiar dacă hienele sunt oameni capabil, cu cunoștințe și cu potențial, în final nu realizează mai nimic. De ce? Pentru că sunt prea preocupați de ce fac alții. Sunt prea orbiți de capra vecinului ca să-și mai vadă de propriile treburi. Nu, nu le ajungi vreodată cu prăjina la nas. Hienele sunt cele mai cele, somități în orice domeniu, dar dacă tragi linia, nu există niciun rezultat.

        Întreaga lor viața și-o vor consuma criticându-i pe alții. Hienele se cred justițiare, cred că menirea lor este să scape lumea de proști, de inutili și așa mai departe. Cred că vor schimba lumea, că o vor purifica, dar de fapt uită că oamenii sunt diferiți. Suntem diferiți, nu putem fi toți la fel, nu putem fi toți deștepți, inteligenți, frumoși, normali și-așa mai departe. Suntem altfel și fiecare dintre noi avem calități și defecte. Și chiar dacă suntem proști cu aspirații, toți merităm o șansă, merităm să încercăm, merităm să reușim. Dacă putem sau nu, nu este treaba nimănui să ne spună ce putem și ce nu. Dar hienele o fac. Hiena îți va spune mereu: „ești prost, ești praf, nu poți, n-ai cum, n-ai șanse, nu meriți… etc.”

        Problema noastră este când ne lăsăm influențați de hiene. Când ne lăsăm duși de nas și când ajungem să ne îndoim de noi. Nu e bine!!! Nimeni nu este în măsură să spună cuiva ce poate și ce nu! Nimeni nu este în măsură să judece pe altcineva! Nimeni nu este în măsură să „îngroape” pe nimeni! Și nimeni nu este în măsură să batjocorească pe nimeni. Până la urmă timpul le va cerne pe toate. Timpul va decide de ce suntem sau nu capabili. Și nu vă temeți să mergeți înainte doar pentru că hiena X v-a spus că nu puteți. Încercați! Încercarea moarte n-are! Nu ascultați de vorbele răutăcioase și indiferent ce vi se va spune, mergeți pe drumul vostru. Dacă faceți bine sau rău, vă veți convingeți singuri.

         Viața voastră este numai a voastră și trebuie să v-o hotărâți singuri, fără să vă lăsați influențați de alții. Mulți vor spune „nu poți”, în loc să clacați, mai bine deveniți și mai motivați și astfel să demonstrați cine sunteți cu adevărat. Arătați lumii întregi de ce sunteți în stare! Se poate!

Dacă tac…

tacere-18_0b735ea1c2d3f9

Dacă tac nu înseamnă că sunt proastă,

Dacă tac nu înseamnă că îți dau dreptate,

Dacă tac nu înseamnă că sunt depășită

De subiect sau de situație.

Dacă tac nu înseamnă că îți sunt inferioară,

Dacă tac nu înseamnă că sunt mai prejos,

Dacă tac nu înseamnă că nu știu,

Dacă tac înseamnă că nu vreau să mă implic.

Dacă tac înseamnă că nu vreau să intru în polemici,

Înseamnă că nu vreau să îmi bat capul,

Că nu vreau să încerc să te fac să înțelegi.

Dacă tac înseamnă că realitatea mea este

Altfel decât este a ta și mai înseamnă că

NU rezonăm, că nu ne înțelegem,

Că nu suntem pe aceeași lungime de undă.

Și n-are rost să îți expun filosofia mea de viață,

Unghiul meu de a privi lucrurile,

Înseamnă că ești liber să crezi ce vrei,

Iar eu să îmi văd de drumul meu,

Fără să mă încarc cu frustrările tale,

Fără să mă intereseze neajunsurile tale,

Fără să mă las atinsă de durerile tale.

Oricum orice aș spune sau aș face,

Tu ai argument pentru orice,

Ai propriile teorii pe care le consideri,

Imbatabile, adevăruri absolute.

Dar nu sunt decât niște idei iluzorii,

Iar tu ești mai închistat decât crezi,

Iar eu prin tăcerea mea nu îți dau curs,

Nu dau startul unor noi nebunii și teorii.

Tăcerea mea înseamnă că refuz să mă supăr,

Refuz să mă implic și refuz să te fac să înțelegi.

Tac pentru că nu o să îți spun niciodată

Ceea ce vrei să auzi, pentru că a mea gândire

Este diferită de a ta. Facem parte din lumi diferite,

Lumi care nu se vor intersecta niciodată.

Iar tăcerea mea este pecetea încheierii,

Omega polemicilor și neînțelegerilor.

Tăcerea mea înseamnă indiferența

În fața unor teorii depășite.

Tăcerea este arma mea împotriva ta,

A celui ce crezi că știi totul,

A celui ce spui fără să știi,

A celui ce faci fără să gândești,

A celui ce crezi fără să crezi defapt în nimic.

Nu mă implic în acțiuni fără fundament,

Fără crezare, fără fond, fără culoare.

Mă fac una cu tăcerea și las să treacă

Pe lângă mine tot ce nu-mi face bine.