Dacă o ușă se închide, aceeași se deschide

8af90f0ce3cfddd69efc9ce30c8b8ec9

Asta e o idee tâmpită – dacă s-a închis o ușă, se deschide o fereastră. Exact ca-n poza asta, dacă s-a închis o ușă, aceeași ușă se deschide, doar că trebuie să învăți să o deschizi altfel. Dacă prima dată ai trântit-o și-ai blocat-o, chemă un lăcătuș să o dezblocheaze; însă data viitoare știi că nu trebuie să o mai trântești, pentru că se duce naibii yala și n-ai să mai reușești să intri pe ea, decât dacă o înlocuiești complet.

Cam așa e și în viață. Dacă ceva nu mai merge, „mare dramă și prăpastie” în sufletul tău. Dar poate că mai ai o șansă la acel ceva. Și nu, nu mă refer la dragoste. Dragostea oricum e complicată și nu merge cu de-a sila oricât ai insista. Ci mă refer la șanse. Dacă ai irosit o șansă, nu-i nimic, o să apară alta. Dar data viitoare, când cea de-a doua șansă o să apară, fii pregătit. Învață din greșeli, încearcă să muncești și să dobândești experiență.

În nasul tău vor fi trântite multe uși. O să te lovești și o să plângi de o să te tăvălești pe jos, mai ales dacă te-a bușit sângele pe nas și ți-a fost „spartă” piramida nazală. Ai două opțiuni – să renunți și să pleci de lângă ușă definitiv sau să te vindeci și să încerci să o deschizi iarăși, însă altfel. Poate că dacă o deschizi cu mai mult avânt și mai multă încredere în tine, poate că vei izbuti. Dar că nu este de ajuns doar să deschizi ușa, ci și să treci de pragul ei. Odată ce-ai trecut de prag, va trebui să demonstrezi că ai meritat să intri. Nu toată lumea își deschide ușile și ferestrele pentru tine. Însă acelora care își deschid ușile pentru tine, ar fi cazul să le arați că au luat cea mai bună decizie.

Încrederea se câștigă greu…

6e7996f8d63880227acd77a22e7be1f5

Ba eu aș contrazice această fotografie! Într-adevăr încrederea se câștigă greu, dar odată câștigată, nu se pierde deloc atât de ușor. O mică minciună sau omiterea unui adevăr nu poate să dărâme total încrederea cuiva în tine. Eu nu sunt așa, eu nu îmi pot pierde încrederea în oameni și nu las o minciună să distrugă o relație, indiferent despre ce fel de relație vorbim. Este adevărat, depinde și ce minciuni spui. Că dacă este o minciună atât de puternică încât să schimbe total un principiu, atunci da… este foarte probabil ca totul să se ducă pe apa sâmbetei. Însă eu sunt de părere că iertarea este cheia unei legături de durată. Dacă ții la acel om, îl ierți și treci peste, mai ales dacă te asigură că nu se va mai întâmpla.

Mai devreme sau mai târziu cu toții mințim. Mințim de teamă, pentru a proteja pe cineva, pentru a ieși dintr-o situație dificilă, pentru a evita un conflict. Sunt n motive, dar cred că dacă la bază se află un scop nobil, minciuna ar trebui să fie iertată. Minciunile au picioare scurte și adevărul ar trebui să primeze în orice fel de relație, însă… suntem oameni și cu toții greșim. Greșelile nu ne definesc, chiar dacă unele dintre ele sunt de neiertat. Oricât de puternici ne-am crede, suntem slabi și picăm adesea în plasa ispitei. Unele adevăruri sunt atât de dure încât n-ar trebui spuse nimănui. Sunt atât de dureroase încât nu ar trebui să sufere nimeni. Și dacă totuși adevărul este aflat, mai bine ca celălalt să îl afle de la tine. Însă crede-mă, încredere nu se pierde ușor. Un om care te iubește crede în tine chiar dacă l-ai mințit, mai ales dacă motivația ta este puternică. Dar nu te culca pe o ureche, nu poți minți la infinit. Încrederea se pierde dacă repeți aceleași minciuni și greșeli! În rest… să curgă iertarea! 🙂

What if…

329f171bb4713e87688cc407904af993

Cum ar fi…

Cum ar fi dacă în loc de teamă, ai avea încredere?!

Cum ar fi dacă ai vedea posibilitatea în locul riscului?!

Cum ar fi dacă ți-ai da șansa înainte de a o refuza?!

Cum ar fi dacă ai încerca, în loc să te sperii?!

Cum ar fi dacă ai zbura și n-ai mai fugi?!

Cum ar fi dacă ai îndrăzni și nu te-ai mai gândi la temeri?!

Cum ar fi dacă ai reuși?!

Gândește-te!

Cine e de vina?

     orig

       Plânge adesea, se dă cu capul de pereți, își mănâncă nervii cum să-l lege definitiv de ea. Cică îl iubește, dar el o înșeală. Cică ar face totul pentru el, dar el n-ar mișca un pai pentru ea. Cică o iubește ca niciun altul, dar numai în pat. Cică e gelos, dar sunt numai impresii. Cică îi ține cont la orice, dar numai pentru a-și demonstra supremația. Iar vremea ei trece suferind după el și gândindu-se cum să se transforme pentru ca el să ajungă să o iubească iremediabil.

       Hm… prostii, nu? Și câte femei n-or face așa, câte nu s-or înjosi, câte n-or implora iubirea lui. Un el, un dobitoc, un egoist, un incapabil, un tip care habar n-are să iubească, dar râvnește la iubirea tuturor femeilor. Și da, îi iese, pentru că bărbații ca el știu să se facă plăcuți. Sunt frumoși de la distanță, dar de aproape sunt putrezi, miros a râncezeală. Cu toate astea, au trecere la femei. Dar câte nu cred că pot trezi iubirea într-o inimă moartă. Tâmpenii, mă repet. Dacă tipul nu se îndrăgostește din prima, n-o va face niciodată. Poți să devii și păpușa Barbie, el tot nu te va iubi și tot nu vei fi de ajuns.

        Dar femeia își face planuri, se gândește, se răzgândește, face strategii, întinde capcane, urzește o pânză mare, ca de paianjen, doar în speranța că îl va prinde în mrejele ei. În final se încolăcește singură, până la gât, în propria pânză. Și sfârșește, cum? Singură și înverșunată. În momentele acelea, el e cel mai mare criminal de pe fața pământului. A făcut-o să sufere și merită ce e mai rău. Mda… dacă ea a fost bleagă, el ar trebui linșat, cică. Ei nu-i chiar așa. Noi suntem de vină. Noi, femeile. Noi, pentru că ne încăpățânăm să iubim pe cine nu trebuie. Noi, pentru că obișnuim să confundăm, adesea, iubirea cu capriciul. Noi, pentru că ne dăm pe doi lei. Noi, pentru că ne vindem pe prima vorbă frumoasă și primul zâmbet cuceritor. Noi, pentru că nu avem un criteriu de selecție sănătos. Noi, pentru că adesea credem că tot ce zboară se mănâncă. Noi, pentru că habar n-avem să ne iubim și să ne apreciem. Noi și numai noi. Ei sunt bărbați, datori să încerce. Jongleri de meserie, farsori, cuceritori, vânători înnăscuți. Au ei vreo vină? Nu! Noi suntem de vină cu nu fugim mâncând pământul când mirosim câte un curvar.

        Eh… și uite așa ne merităm soarta. Dar în loc să plângem și să ne gândim la nefericirea imensă ce ne macină viața… ar trebui să mergem mai departe. Să lăsăm trecutul în urmă și să privim către viitor, cu lecția învățată și cu mai multă încredere în noi. Plângi? Hmm, ia o batistă, șterge-ți lacrimile și privește către viitor, râzând. Acolo undeva stă ascuns un suflet dispus să te iubească din toată inima. E la fel de idi ca tine, a fost încercat din toate părțile, dar te așteaptă și e numai al tău. 🙂

Just sex

         Si da, recunoastem, ne place flirtul, ne place sa visam, ne place sa ne jucam din „vorbe” si uneori, daca prindem incredere, chiar vorbim despre sex cu usurinta. Asa suntem noi femeile, „gura bogata”, dar de la a discuta despre orice, pana la a face orice, e cale lunga. Nu suntem, fratilor, tarfulite daca suntem deschise si comunicam fara bariere. Suntem femei, ne place sa auzim ca suntem adorate, ca suntem iubite, ca suntem frumoase si ca suntem dorite. Dar oricat ar fi chimia de mare, dupa stadiul de „vrajeala”, foarte putine trecem si la actiune.
Vreti sa va spun adevarul?! Comunicarea neingradita este un test pentru voi barbatii… daca stiti sa treceti testul cu brio, atunci poate veti avea parte de o super tipa, goala, in patul vostru. Daca nu treceti testul, v-ati dus la gara, va puteti linge pe bot si va puteti pune pofta in cui. Noua, ca sa stiti, ne place sa auzim numai ce ne place… daca cuvintele voastre, ale barbatilor, nu sunt in concordanta cu ceea ce ne-ar placea noua… atunci se termina filmul. Sa n-aveti impresia ca o tipa dezghetata si exuberanta se lasa usor… daca ii trantiti mucii in fasole, spunandu-i: o facem fara obligatii, va asigur eu ca n-o veti face vreodata. Se va razgandi, va da inapoi, isi va da seama ca „partida” nu duce la nimic bun.
Toate speram la ceva cand luam decizia de a face dragoste cu un barbat. Speram la o relatie de durata, la o dragoste adevarata, la o legatura unica. Daca tu, ca barbat, nu esti indragostit de ea si nu esti in stare sa-i oferi asa ceva… ori ai face bine sa te retragi, ori daca nu, las-o sa viseze. Nu-i taia aripile in zbor. Nu-i spune dinainte: „stii, te plac, dar eu nu sunt indragostit de tine si nici nu voi putea sa ma indragostesc. Daca vrei asa, sa traim clipa…”, va fi cea mai cretina forma de sinceritate. Crezi ca ea nu-si da seama ca n-o iubesti?! Ba da! Dar las-o sa spere sau retrage-te. Nu-i cere sex in schimbul a nimic… toate fetele spera ca dupa partida de amor „iubitul” sa se indragosteasca iremediabil. Uneori se inampla, alteori nu.
Oricum, e o cretinitate sa-i spui unei femei ca vrei sa te culci cu ea, dar ca n-o poti iubi. Ii iei tot avantul. Ii tai tot elanul. Ii iei toata tragerea de inima. Si daca tot vrei sex, macar invata sa te porti, sa cuceresti… invata sa seduci si sa faci femeia respectiva sa-si doreasca o aventura cu tine, fara sa ii spui verde in fata ca este doar o aventura. Din articolul meu se cam deduce ca ne place sa fim mintite, nu-i asa… ne dam seama cand e sau nu e dragoste, dar cand ni se spune in fata, just sex, ne simtim ca ultimele femei si avem senzatia ca daca acceptam, vom fi percepute ca fiind femei usoare. Si nu suntem, dragilor. Avem suflete, iubim, ne indragostim, dar ne si trece.
Asa ca fii seducator si cu vorbele la tine pana la capat, asta daca iti doresti o noapte de neuitat cu ea. In astfel de cazuri sinceritatea brutala chiar strica. 🙂

image

P.S. uite de-asta nu-mi plac mie barbatii de varsta mea sau mai tineri, vor sa treaca la actiune mult prea repede. N-au rabdare si nu stiu sa se poarte… la capitolul seductie, sunt praf!

Facebook down

        În ultimul timp a picat Facebook-ul din ce în ce mai des. Este deja a doua oară într-o săptămână, parcă așa am sesizat. Când pică Facebook-ul mă apucă spumele, îmi vine să-mi șterg contul. Dar iau și partea bună a lucrurilor, când pică Facebook-ul obișnuiesc să mai vorbesc și eu cu familia mea, cu cei din casă, obișnuiesc să-mi iau o pauză în care îmi odihnesc ochii. Adevărul este că mă dor puțin ochii de la „felinarul ăsta cu litere”… dar oricât m-ar durea capul sau ochii, căderea Facebook-ul mă lasă să scriu. Așa, dacă merge Facebook-ul, mai scriu un rând, mă mai uit cine mișcă pe rețea; mai scriu o frază, mai mă uit cine e online; mai termin un articol, mă mai joc un Candy Crush… și tot așa. Cum naiba să am spor, când Facebook-ul mi-a intrat în sânge. Mă întreb ce fac oamenii care muncesc la birou? Ce fac cei care au un laptop pe mână și totuși n-au voie să intre pe rețelele de socializare de la job? Bănuiesc că-și verifică noutățile de pe telefon. Mi-e greu să cred că poate sta cineva deconectat de Facebook zile în șir.

Is-Facebook-Down

       Mi-ar plăcea să bântui din casă în casă când pică Facebook-ul, să văd ce face lumea „normală” când principala rețea de socializare decide să se odihnească. Deja îmi imaginez tinerii însurăței cum se giugiulesc, pe adolescenți îi văd trântind și bușind, pierduți pe vecie într-o lume pe care nu o cunosc; părinții decid să-și scoată copii la plimbare, iar bunicii se așează la masă de scris, se decid să aștearnă pe o hârtie normală, încă o bucățică din viața lor. Ca să fiu sinceră, cred că viața ar fi mult mai ușoară și mai frumoasă fără Facebook și fără internet. Cred că am învăța să fim mai mult oameni, am renunța la măști și aparențe.

     Știți reclama cu văcuța mov de la Milka? E, cred că așa ar arăta lumea fără Facebook, o forță mai presus de rațiune ne-ar îndemna să ne iubim mai mult, să ne reapropiem de oamenii dragi, să învățăm să avem din nou încredere totală în ei și sigur viața ne-ar părea mult mai frumoasă. Deși apreciez extrem de mult prezentul pe care îl trăiesc și iubesc tehnologia și tot ce mi-a adus ea bun în viață, trebuie să recunosc că mi-ar fi plăcut să trăiesc undeva prin anii ’70-’80. Când mă uit la filmul „Liceenii” mi se pare că urmăresc o lume fascinantă. La vremea aceea totul părea mai simplu, mai ușor și mai frumos. Oamenii chiar se iubeau și legau niște relații strânse, uneori pentru toată viața. Acum… ce vedem în jur? Virtual, măști și efemer… bineînțeles că dragostea încă există, dar este atât de rară și de scumpă, încât a devenit cea mai valoroasă valută.

        Acum aștept să pice iar Facebook-ul, am de gând să fac ceva exteraordinar… ce, nici eu nu știu. Dar sunt creativă, îmi va veni mie o idee trăznet. 🙂

Rau faci – rau gasesti…

    neuronu.ro       De când mă știu mă străduiesc să devin un om mai bun. Când vine vorba de mine, sunt extrem de exigentă. Și chiar dacă nu plec urechea la ce spun alții, nici la răutăți, dar nici la laudele exagerate, caut mereu să schimb câte ceva la mine. Am fost un om cu extrem de multe defecte, eram în multe feluri, numai om bun nu. Eram răzbunătoare, rece, secretoasă, distantă, invidioasă și obișnuiam și să mai mint. În primul rând mă mințeam pe mine, credeam că prin tertipuri pot ajunge unde îmi doresc. N-a fost așa, am avut numai de suferit și oricât mă străduiam, mereu eram prinsă cu mâța în sac. Mereu mă făceam de băcănie cu câte o gafă de care eram responsabilă și pe care o făceam voit, crezând că-mi va fi mai bine.

       Habar n-aveam eu că rău faci ușor și mai ales, rău faci – rău găsești. Nimeni nu te primește cu brațele deschise când minți sau îți cauți numai interesul propriu. Când m-am săturat să mă mai prefac, când am obosit de-atâtea răutăți, mi-am luat o pauză de singurătate. O pauză ce mi-a fost doliu, m-am jelit pe mine, anii irosiți și prostia multă care mă dusese în acel punct. Primul lucru pe care l-am învățat a fost să-mi recunosc greșelile. Apoi am învățat să cer iertare. Oamenii m-au iertat relativ ușor, dar eu eram încă mâhnită de mine însămi. Am învățat să mă accept. M-am acceptat și apoi am început să mă străduiesc să devin un om mai bun. Un om de încredere, iertător, altruist, sincer și înțelegător. Credeți că mi-a fost ușor, deloc. Mi-a fost al naibii de greu. Mai ales când prima parte a vieții mele mi-o consumasem în întregime, invidiindu-i pe alții.

        Partea mea întunecată nu s-a risipit complet, ea este acolo, însă nu-i dau curs. Caut să nu acționez la mânie sau supărare, știu că voi regreta, știu că nu voi face nimic bun. Dar mă bucur enorm că nu mai sunt invidioasă, invidia mă măcina, mă consuma și mă făcea să fiu mereu nefericită. Acum pur și simplu nu-mi mai pasă ce au alții. Îmi concentrez atenția asupra lucrurilor pe care mi le doresc, care îmi fac bine și pe care le pot obține prin propriile forțe, prin muncă proprie. Restul nu mă privește. Oricum, de-a lungul timpului am obținut lucruri pe care mi le doream și când am ajuns să le ating, în loc să fiu fericită, n-am simțit nimic sau am fost dezamăgită. Așa că prefer să nu mai râvnesc la ce au alții, ci mă concentrez pe ce am eu nevoie, pe acele lucruri care îmi pot aduce împlinirea.

       Așa am înțeles ce înseamnă viața. Și chiar dacă am pierdut multe în prostia mea, măcar știu că n-am ajuns la vârsta mea degeaba. Am învățat ceva, am învățat să mă educ și să mă reeduc până când am fost mândră de ceea ce vedeam în oglindă. Acum nu îmi mai este rușine să mă privesc, acum știu că sunt pe făgașul cel bun și dacă continui în acest ton, voi avea parte de o viață frumoasă, împlinită și liniștită.

Dacă vrei… poți

Să nu ne lăsăm bătuți de vânt,

Să nu ne lăsăm călcați în picioare,

Să nu ne lăsăm umiliți,

Să nu ne lăsăm batjocoriți,

Să nu ne lăsăm în voia soartei,

Să nu așteptăm la infinit,

Să nu renunțăm înainte de vreme,

Să nu ne culcăm pe o ureche,

Să nu ne pierdem speranță,

Să nu ne pierdem puterea,

Să nu ne pierdem încrederea,

Să nu ne pierdem credința,

Să nu ne pierdem pe noi.

Ci să luptăm, cu toate forțele,

Să mergem până-n pânzele albe,

Dacă este nevoie,

Pentru visele noastre,

Pentru împlinirile noastre,

Pentru țelurile noastre.

Vrei iubirea, curățește-ți sufletul,

Iubește adevărat, profund, real…

Pune-ți toată sinceritatea la bătaie,

Dăruiește-te cu totul,

Demonstrează-ți dragostea,

Fi loial, fi devotat, fi încrezător.

Luptă cu tot sufletul,

Mișcă munții din loc,

Treci mările înotând,

Sedu și piatra dacă vrei,

Aprinde văpaia,

Alimenteză focul,

Dă frâu pasiunii,

Pentru că poți,

Pentru că nimic nu-i imposibil,

Nimic nu e de netrecut,

Nimic nu-ți stă în cale,

Când crezi în tine și în cauza ta.

Ai forță cât pentru o armată,

Ai voință, ea stă în tine,

Nu trebuie decât să-i dai curs,

S-o scoți afară

Și s-o alimentezi cu dorință,

Muncă și perseverență.

Dacă vrei… poți!

De Crăciun vreau noua mașină de spălat Innex

„Dragă Moș Crăciun,

Știu că sacul ți-e plin de daruri spirituale, mi-ai dat întotdeauna liniște și împăcare sufletească, dar anul acesta îți cer un dar material, care îmi va aduce împlinire pe toate planurile. Mai lasă cadourile sufletești și mai adu-ne și lucruri pământești, căci avem nevoie… trăim în secolul vitezei, timpul este mult prea scurt, nu ne mai ajunge decât pentru muncă și puțină odihnă. În rest, n-avem timp să ne iubim, n-avem timp să mai trăim, abia avem timp pentru o mică plăcere a vieții, uneori n-avem timp nici pentru familie, ce să mai spunem de distracție… așteptăm sărbătorile sau o zi de naștere importantă, ca să ne mai bucurăm și noi. În rest suntem ancorați în muncă și treburi casnice… mai rar un moment de respiro.

wm_features

Așa că îți cer cu tot sufletul să-mi aduci Noua mașină de spălat Innex de la Indesit. Indesit România a revoluționat piața electrocasnicelor din România o dată cu lansarea noii mașini de spălat Innex, cu buton inovativ de pornire, bazată pe Tehnologia de Programare Turbo, care asigură printr-o singură apăsare, pornirea mașinii și începerea rapidă a ciclului de spălare Bumbac și Sintetice, în doar două secunde. Și în pluuuus, Innex prezintă un design funcțional cu un panou automat de navigare și cu cea mai mare ușă de pe piață, făcând încărcarea mașinii mult mai ușoară. Super, nu? Mă întreb cum spălați voi în Laponia rufele… să nu îmi spui că doamna Crăciun se chinuie să spele de mână că deja îmi îngheță dinții în gură. Mulțumesc lui Dumnezeu că nu m-am născut acum câteva sute de ani când femeile spălau rufele la râu; sau pe vremea bunicii mele când se chinuia săraca, afară într-un mare lighean de tablă, să spele de mână o sumedenie de cotrențe cu leșie și săpun de casă. Leșia știi și tu că era cenușa lăsată în apa de ploaie, care ajuta săpunul de casă, plin de sodă și grăsime, să curețe rufele mai eficient. Le curăța, dar le și făcea să se rupă mai repede, să se decoloreze, li se răreau țesăturile și se găureau una-două. Vremuri grele, să speli iarna afară mi se pare crunt.

Bunică-mea are o vorbă când îi cer câte ceva, mai ales bani, îmi spune: „La ce-ți trebuie?!” În funcție de răspuns îmi dădea sau nu… dar de obicei nu îmi dă nimic. Dar lasă Moșule, că o iert… o las în pace. Sunt sigură că și tu fiind Moș, că doar nu ți-oi desminți vârsta, vrei să știi de ce îmi doresc mașina de spălat Innex. În primul rând o vreau pentru că mașina mea de spălat a îmbătrânit și ea, e veche, nu este de la o marcă de top, huruie de parcă ar avea ceva în gât, uneori mai pleacă și din loc, scuipă apa prea gălăgios și deși nu spăl rufele de mână, nici nu pot să fac altceva din cauza emoțiilor pe care mi le dă, dar mai ales din cauza gălăgie pe care o face. Mașina asta a mea e veche și-mi mănâncă timpul de-mi vine s-o arunc pe geam. Are o tonă, e grea, nu merge să bag în ea rufe decât cântărite la fix, căci dacă pun mai multe abia învârte, o ia razna. Nu mai spală ca altă dată și nici nu mai împrospătează. Îmi mănâncă viața, timpul și banii.

features_slide_1

Vreau mașina de spălat Innex în primul rând pentru timpul meu. Timpul meu este prețios Moșule, eu lucrez cu mintea, am nevoie de liniște, de odihnă și mai ales am nevoie de timp pentru mine. Mașina aceasta de spălat m-ar scăpa de o grijă în plus, aș avea timp pentru munca mea, aș avea timp să mă răsfăț din când în când, aș putea chiar să fac mâncare în timp ce mașina spală. Vreau să pot pleca de acasă în timp ce mașina de spălat funcționează, vreau să stau fără grija aceea insuportabilă că ea ar putea s-o ia la trap de nebună prin casă. De ce să nu dorm eu o oră după amiaza cât ea spală, în loc să o păzesc pe cea veche din ușă?! Timpul ăsta zboară pur și simplu, mă trezesc, bag o mașină de spalat care merge 2 ore și ceva până își termină programul, timp în care nu pot să fac nimic, mă agit de colo colo enervată că nu le va spăla bine. În loc să limpezesc eu hainele în cadă, pentru că mi se întâmplă uneori să lase neterminat un program, aș putea să îmi fac unghiile la manichiuristă. În loc să-mi astup urechile din cauza gălăgiei, cu Innex în 30 de minute cât durează un program, aș putea să scriu un articol pentru o firmă.

Zilnic, zilnic îmi trăiesc viața după un program riguros săvârșit, abia îmi pot permite să spăl la mașină de 3 ori pe săptămână, pentru că în total îmi mănâncă aproape 10 ore din viață… 10 ore pe care le-aș putea petrece în tandrețuri cu iubitul meu, decât să stau să păzesc mașina de spălat.

Moșule, am trecut de mult de vârsta în care mama îmi purta de grijă, acum trebuie să mă descurc singură, nimeni nu se mai ocupă de mine. Și știi, aș avea nevoie de o mașină de spălat intuitivă ca Innex, care să mă îngrijească și să facă din mine o femeie fericită și mai ales aranjată, curată, poate chiar elegantă. Ai observat oare că îmi spăl lenjeria intimă de mână, bluzele delicate, rochiile și chiar unele pulovere?! Am băgat-o o dată la mașină și mi-a scos lenjeria dantelată franjuri… am încercat să le bag în puișorii de pernă, dar nu le spală suficient de bine și sunt nevoită să spăl mândrețe de sutiene de mână. Știu că nu e mare deranj, dar de unde timp?! Am de scris câte 8-10 articole pe zi, mă chinui să îmi termin cartea de câteva luni, mai am de făcut și curat și mâncare, și în plus mai îmi cere și sufletul pereche atenție. Mi-ar plăcea ca ziua să aibe 40 de ore, poate așa aș avea timp să le fac pe toate.

Of, drăguțule cu barbă dalbă, știi cât iubesc eu rochiile de mătase… dar le îmbrac rar… mereu trebuie să îmi spăl de mână hăinuțele delicate… Am ajuns dintr-o divă, așa cum mă purta mama, într-o femeie banală care se ferește de materialele pretențioase sau prea delicate. Prefer bumbacul, tricourile, pantalonii… dacă aș putea m-aș îmbrăca numai în pijamale de bumbac albe. Dar jobul îmi cere o ținută office, uneori elegantă… și cum pot fi eu așa când timpul și mașina mea de spălat nu-mi permit.

        features_antiodourCu mașina de spălat Innex nu mi-aș mai face atâtea griji, pentru că ea include 3 cicluri rapide: 9 minute pentru reîmprospătare, cel mai rapid ciclu de pe piață, perfect pentru hăinuțele acelea care au stat câte un anotim în șifonier, curate, neîmbrăcate, dar cu un miros închis de nepurtat; 30 de minute este un ciclu de spălare la 30 de grade celsius pentru țesături mixte și 1 oră care este un ciclu de spălare la 60 de grade celsius pentru o excelentă combinație între timp și rezultatele spălării. Nici n-aș vrea să îmi spele mai mult, nu trag la sapă, nu murdăresc hainele într-un hal fără de hal, acestea 3 sunt mai mult decât suficiente. Innex mai beneficieză și de 3 opțiuni anti-pete pentru îndepărtarea eficientă a acestora, indiferent de tipul lor, 4 cicluri sport, inclusiv pentru pantofii sport și un ciclu anti-miros care elimină rapid mirosurile persistente din haine. Știi Moșule ce slăbiciune am eu pentru pantofii sport albi din piele, cu plasă și talpă din silocon, dar nu-i pot spăla la mașina mea, pentru că nu are un ciclu sport și trebuie să mă migălesc la ei cu periuța de dinți, se usucă greu și oricât i-aș spăla tot li se îngălbenește plasa. Innex se bazează pe două concepte, Delegare și Încredere, Înnex garantează cel mai bun sistem de curățare de pe piață și cea mai ușoară tehnologie de utilizare, salvând timp și energie.

Moșule nu știu dacă m-ai urmărit de la distanță, dar am un har de a-mi trânti mâncarea-n poală. Nu-ți spun când prăjesc pește sau chiftele, nu mai iese mirosul din haine decât de la a doua spălare… m-am murdărit o dată de mujdei, de-mi venea să arunc tricoul, mașina mea nu face față din prima. Innex în schimb, cu Ciclul Îndepărtare Mirosuri elimină toate mirosurile de pe haine datorită unei noi mișcări a cuvei și o continuă alimentare cu apă proaspătă. Cel mai mult urăsc să merg într-un bar de fumători, de acolo ajung acasă mirosind ca un hor de casă în plină iarnă… abia iese mirosul din mine… m-aș îmbăia în clor dacă aș putea.

features_slide_2

      Până și Opțiunea de Îndepărtare a Petelor este fabuloasă, evident pentru a optimiza eliminarea eficientă a diferitelor tipuri de pete. Elimină petele de mâncare cum sunt uleiurile, dressingurile, vinul și sosurile. Petele de lucru ca tușul și uleiurile mecanice se duc și ele. Iar petele dobândite în aer liber cum sunt petele lăsate de iarbă, noroi sau pământ, nu sunt nici ele o problemă. Știi și tu Moșule că mă comport ca o paranoică când merg la iarbă verde… mă simt de parcă toate petele vor veni grămadă pe mine. Și numai eu știu cât mă chinui să le scot acasă cu diverse produse care decolorează și taie țesătura. Nu pot pune clor în mașina mea de spălat, destul că o dată pe lună o las să meargă un program întreg fără rufe, numai cu apă și oțet ca să curețe piatra și murdăriile după cuvă și alte piese din interior. Știu că este o metodă populară, dar la mașina mea funcționează… ea mereu are nevoie de artificii.

Doamne, Moșule și sistemul Water Balance este senzațional pentru că mașina de spălat Innex folosește numai cantitatea de apă necesară. Căci un sistem cu senzor optimizează consumul de apă pe toată durata procesului de spălare. Salvând apa înseamnă de asemenea salvarea energiei.

        Dragă Moșule, te rog eu frumos adu-mi în dar Mașina de Spălat Innex, îmi vreau viața liniștită înapoi, vreau să redevin stăpână pe timpul meu, vreau această mașină elegantă prin designul ei desăvârșit și funcțiile sale optimizate nevoilor de astăzi, să mă îngrijească și să mă fericească. Datorită unei asemenea mașini de spălat m-aș putea îmbrăca și eu la modă în ținute impecabile, aș avea timp să mă mai ocup și de mine, aș avea timp să dau atenție și celor dragi mie și mai ales aș avea timp să citesc câte o carte bună. Innex să toarcă în baie, spălându-mi în cel mai delicat și mai eficient mod hainele, iar eu să mă bucur de o carte bună, bând un pahar de vin roșu. Această mașină de spălat mi-ar schimba total viața în bine… aș redeveni eu, așa cum eram pe vremea când mama se ocupa de hainele mele.

       Moșule fii blând și bun și bagă în sacul tău această mașină de spălat, Innex de la Indesit, pentru mine, pentru timpul și fericirea mea! Că de nu… îți promit că o să spun tuturor că ești un zgârcit, sau și mai bine, le spun că ești un mit! Am zis!

                                                                                              Cu drag și duioșie,

                                                                                                                      Fosta Alina Impecabilă!”

10958787993_9b489b64dc