De fapt nimic nu iubesc mai mult decât iubesc cafeaua. Pe nimeni și nimic. Mai mult decât cafeaua nu iubesc nici mâncarea, nici ciocolata, nici înghețata, nici măcar bărbații. Dar știți de ce?
Eu dimineața sunt un monstru! Da! Sunt atât de nervoasă și de nașpa încât nimeni nu îmi intră în grații. Dar mama are un obicei tare frumos – îmi lasă cafeaua pe măsuța de lângă pat dinainte să mă trezesc. Nu-i așa că este dulce?! Doamne, cât o iubesc pentru obiceiul ăsta! Așa că primul lucru pe care îl fac atunci când deschid ochii, este să sorb o gură din cafeaua mea rece, pentru că rece îmi place, și să încep să pufăi din țigara electronică. Nu, nu vă îndemn să „fumați” țigări electronice, pur și simpul vă spun ce fac eu, nu că v-ar interesa.
După o oră de băut cafea și fumat, încep și eu să devin om. Și atunci altă viață. Alina devine Alina și începe să poată avea „relații cu publicul”. Cel mai tare îmi este urât să dorm în altă parte decât acasă, tocmai pentru că nu mă trezesc cu cafeaua rece lângă mine. Când dorm în altă parte, primul lucru pe care îl fac dimineața este să îmi fie dor de mama, apoi de cafeaua la ibric făcută de ea și după aceea, mă ridic din pat cu o poftă nebună, fac cel mai rapid duș, săr în haine și mă duc să-mi beau cafeaua. Problema știți care e?! La orice hotel sau restaurant aș fi, mi-o servesc caldă, iar mie nu prea îmi place cafeaua caldă. Dar decât deloc, e bună și cafeaua caldă! Are același efect – mă trezește și mă face om. Știu, ideal ar fi să mi-o cumpăr de cu seara, dar mersul meu de gazelă ofilită nu prea îmi permite să mă plimb cu o cafea în mână. Aș vărsa-o pe toată pe mine și deci tot fără cafea aș rămâne.
Așa că… pe nimeni nu iubesc mai mult decât îmi iubesc cafeaua rece dimineața!
Litere Stacojii 