Momente de respiro

76e9af6cb1a435139ec385e8bb08e8a2

    Mare dreptate are Leo DiCaprio! Muncă, muncă și iar muncă! Cui face bine atâta muncă?! Pe lângă responsabilități, mai trebuie să ne permitem și câteva distracții, altfel viața trece pe lângă noi. Și în plus, dacă nu știați, focusându-te doar într-o direcție, din punct de vedere psihic, vei ajunge la un moment dat să te simți sleit de orice putere sau inspirație. Atunci munca devine o corvoadă. Și dacă nu mai muncești cu plăcere, atunci munca va ajunge să te ucidă. Bine, spun „ucidă” în sensul teatral, nu pe bune. Că n-a murit nimeni dacă a muncit prea mult din punct de vedere intelectual. Ba din contră, cu cât îți pui mai mult mintea la contribuție, cu atât capacitatea ta intelectuală se va dezvolta. Dar asta e altă poveste deja și nu despre asta vreau să scriu acum.

        Oricât de productiv ai vrea să-ți trăiești viața, oricât de scurt ți s-ar părea timpul, oricât de mare ar fi nevoia de a câștiga bani, TREBUIE să ai momente de respiro, momente de distracție, momente în care să te detașezi de tot și de toate. Altfel, vei uita să mai trăiești și vei fi doar un roboțel care muncește pentru bani și atât. Eu una, oricât de mult aș avea de scris, oricât de multe cereri ar fi pe capul meu și oricât de multe responsabilități mi-aș asuma, îmi aloc cel puțin o zi pentru mine însămi. Dacă nu mă distrez puțin, nu mai sunt bună de nimic. Ori pur și simplu nu pot să mă mai concentrez, ori mi se oprește orice sursă de creativitate. Deși creativitatea și gândirea sunt surse inepuizabile, când te suprasoliciți, intri într-un soi de colaps total. Și-atunci ce e de făcut?! Să te distrezi! A doua zi, mahmur sau nu, viața ta o să pară mai frumoasă și mai colorată.

Succesul…

        Succesul. Cine n-ar vrea să atingă succesul?! Cine nu aspiră și nu tânjește la el?! Poate că nu toți ni-l dorim, pentru că aduce după el și multe alte responsabilități și îngrădiri, poate că nu toți au ambiția necesară, însă mai devreme sau mai târziu toți ne dorim să avem succes într-un anumit domeniu sau arie. Dar știți ce?! Nici măcar 10% dintre noi nu reușesc să-l atingă vreodată cu vârful degetului. Pentru că succesul este pentru cei perseverenți, pentru cei muncitori, pentru cei care-și doresc cu ardoare ceva. Adevărat că sunt și oameni care ajung în vârf fără muncă și perseverență, însă acela nu este succes, aceia sunt parveniți. Da, oameni care s-au ridicat pe spinarea altora.

       Indiferent că ne dorim s-avem succes în carieră, pe plan sentimental sau la un examen, orice reușită are în ea și laurii succesului. Vrând nevrand, simțim nevoia de ceva și când reușim să-l avem, îl simțim ca pe un succes nemaipomenit. Mulți dintre noi suntem înfometați de dragoste. Și când ajungem s-o avem, o simțim ca pe un dar prețios. Dar tot așa, poate că fără să îți dai seama, realizezi că ai avut succes în iubire. Căci dacă nu-ți puneai toate forțele, toate atuurile și toate sentimentele, poate că n-ai fi reușit să câștigi acea iubire împărtășită. Pentru că și dragostea se câștigă. Este o loterie, încerci până ai prins biletul câștigător, acel bilet care să-ți asigure fericirea până la bătrâneți. Pentru că da, mai sunt și iubiri pentru o viață, nu toate căsniciile se încheie cu un divorț.

       Ce-i drept și eu mi-am dorit succesul în viața mea. Întâi și-ntâi, țin minte că am vrut cu ardoare să am succes la Examenul de Capacitate, apoi la Bacalaureat, apoi la Licență. Mai târziu mi-am dorit succes pe planul sănătății, să-mi iasă lucrurile, să dea roade, căci nu degeaba mă chinuiam. Acum, îmi doresc succesul pe plan profesional… chiar dacă sunt doar bloggeriță, nu pot să mint și să spun că la un moment dat nu mi-aș dori să ajung pe cea mai înaltă treaptă. Mi-aș dori ca de la stadiul de hobby, s-ajung să fac din asta, poate, o carieră de succes. Dar vom vedea ce-mi va rezerva viitorul, am și alte planuri de rezervă. Eu oricum sunt o luptătoare și nimic nu-mi stă în cale atunci când îmi propun ceva. Bineînțeles, fără să calc pe cadavre, cum se spune popular.

         Voi vă doriți succesul?! Dacă da, în ce domeniu sau arie a vieții?!

Brains, not Looks… dincolo de frumusețe se află inteligența

          De câte ori ați întâlnit firme care să se ghideze după motto-ul Brains, not Looks?! Cred că de puține ori… mie una mi s-a întâmplat pentru că fac parte din categoria celor care au întâmpinat dificultăți la angajare datorită aspectului fizic. Nu sunt o urâțenie, dar nu sunt nici o frumusețe ostentativă, iar la joburile la care am aplicat eu se cerea criteriul de „aspect atractiv”. Și nu am aspirat la un job de model, nici nu vroiam să fac videochat… ci doar să lucrez în domeniul vânzărilor. Luca Mazilescu este fondatorul grupului de facebook Brains, not Look, un grup care cât de curând va lua amploare datorită mișcării sociale pe care o promovează, și anume inteligența înaintea frumuseții. Mi se pare absolut normal, în orice domeniu ar trebui să conteze mult mai mult inteligența și mai puțin aspectul fizic, pentru că performanța și randamentul dus la cel mai înalt nivel nu se obține sub sceptrul unui aspect atractiv. Ideea de frumusețe este și ea relativă, pentru că într-o anumită măsură toți suntem frumoși, iar frumusețea se naște o dată cu inteligența, o dată cu personalitatea și cu o atitudine plăcută. Ești frumos când ești îngrijit, când știi să îți pui în valoare anumite calități fizice, când personalitatea ta devine un punct de interes pentru cei din jur și când atitudinea denotă dezinvoltură și siguranță în forțele proprii.

1011166_576845825669543_350665529_n        Ca să fiu sinceră nicio firmă nu ar trebui să se ghideze după frumusețe, ci după inteligență și după capacitățile intelectuale. Potențialul contează și nu neapărat experiența într-un domeniu, contează perseverența, dăruirea și dorința nestăvilită de evoluare. Acestea sunt criteriile pe care angajatorul trebuie să le aibe în vedere. Experiența se dobândește și frumusețea vine o dată cu cunoașterea omului. De câte ori nu ni s-a întâmplat să cunoaștem sau să fim întâmpinați de oameni extraordinar de frumoși fizic, dar care nu știu să lege trei cuvinte, care nu sunt empatici cu nevoile clientului, care nu sunt puternici și care nu își doresc să își depășească statutul. La fel ca în dragoste, un om mai puțin frumos fizic va da totul pentru a mulțumi angajatorul și va încerca să suplinească acele lipsuri fizice printr-o muncă asiduă și prin dăruire. Un om inteligent și nu prea frumos fizic, va munci dublu pentru a-și demonstra calitățile pentru care a fost angajat. Pe când frumosul, crede aproape întotdeauna că acel job i se cuvine, iar frumusețea și imaginea sa sunt de ajuns. Avem n exemple în întreaga lume în care inteligența a valorat mult mai mult decât frumusețea, în care munca a suplinit cu brio ceea ce mama natură n-a vrut să dea, în care puterea și atitudinea au câștigat prestigiul. Un zâmbet frumos și o privire plăcută nu pot duce o afacere pe culmea succesului. Bine, depinde și de domeniu. Dar până și în industria frumuseții ajung pe culmile succesului doar cei care pe lângă frumoși sunt și inteligenți. Mulți consideră că dacă ești frumos ești prost, sau dacă ești urât ești inteligent, nu este neapărat așa. Avem frumoși inteligenți, sunt peste tot, la orice pas. Oameni care fără inteligență nu ar fi reușit să răzbească, chiar cu toată frumusețea din lume.

         Luca Mazilu în prezent caută un blogger care să se încadreze în tiparul Brains, not Looks și care să îl ajute să promoveze acest grup. Un singur om va reuși, dar putem lua cu toții parte la această mișcare, pentru că toți vrem să punem punct discriminărilor din punct de vedere fizic, toți vrem să fim observați dincolo de aspect și toți vrem să avem șanse egale. Ca să pot fi eu cea care câștigă locul de muncă oferit de firma la care lucrează Luca, ar trebui să intuiesc domeniul de activitate al firmei și dacă stau să mă gândesc… industria care are cel mai mult nevoie să i se „spele”, să spunem așa, reputația cumva greșită pe care oamenii de rând i-au atribuit-o, este cea a frumuseții. Așadar cred că avem de-a face cu o firmă de Beauty, Fashion&Style. Vânzări de hăinuțe, lenjerii intime sau cosmetice. De ce m-am gândit tocmai la industria frumuseții?! Pentru că din ce în ce mai mult oamenii de rând sunt de părere că ceea ce este frumos trebuie să fie neapărat și prost sau lipsit de valoare. Ei bine nu este așa, în domeniul vânzărilor Beauty, Fashion&Style, frumusețea nu este de ajuns, cei mai de ajutor sunt oamenii inteligenți care să demonstreze frumusețea ca pe o artă și nu ca pe un atu. Deși pare cumva anapoda ca o firmă ce comercializează produse și unelte ale frumuseții, să aibe ca și curent de promovare tocmai replica Brains, not Looks. Dar lucrurile să știți că au sens, pentru că întotdeauna frumusețea a fost criticată și discriminată. Cu cât un om sau un produs arată mai bine, cu atât mai mult este respins. Și ne întrebăm de ce Dumnezeu așa?! Pentru că avem impresia că e lipsit de sens. Întotdeauna femeile frumoase au luptat să demonstreze că dincolo de aspectul unei femei fatale, se află un suflet, o inteligență, niște vise și niște dorințe bine stabilite. Cu toții am emis la un moment dat păreri despre cei care promovează frumusețea, cum sunt și modelele, că neapărat au și o inteligență redusă, îi vedem ca pe niște roboței frumoși și atât. Ei bine nu este așa, eu interpretez motto-ul Brains, not Looks în felul următor: Dincolo de frumusețe este inteligența. Practic suntem îndemnați să observăm nuanța și nu forma, fondul și nu neapărat aspectul. Dacă firma pentru care Luca lucrează ar fi fost din domeniul tehnic, IT și alte grozăvii, cred că Brains, not Looks nu și-ar mai fi avut rostul. Este de la sine înțeles că un domeniu tehnic are nevoie de oameni cu o super pregătire. Oricum să stai într-un birou, în spatele unui calculator, nu ai nevoie de frumusețe și probabil că nici nu ți-o cere. Dar în momentul în care firma comercializează frumosul, să îi spunem așa, și iese în lume cu el, are nevoie de oameni care să promoveze conceptul de Brains, not Looks. Care să facă lumea de rând să înțeleagă că dincolo de frumusețe se află multă inteligență, muncă, sacrificiu, perseverență, putere… iar produsul finit, frumos, dus la rang de artă, nu este decât munca unei minți sclipitoare. Nu știu, poate greșesc, dar eu așa interpretez conceptul de Brains, not Looks și cred că nu mă înșel.

         De ce sunt eu potrivită pentru a promova grupul Brains, not Looks, în primul rând pentru că am experiență pe paginile de socializare, pentru că sunt empatică, intuiesc nevoile clientului și de ce să vă mint, datorită faptului că sunt licențiată în psihologie pot pătrunde în substraturile problemelor. Sunt comunicativă, știu să lucrez în echipă, sunt diplomată și întotdeauna caut să evidențiez pozitivul a ceva. Sunt foarte corectă și am mania de a mă implica mai mult decât trebuie, consider asta o calitate. Am tot timpul din lume pentru a mă ocupa de acest job, am răbdare, sunt perseverentă și nu mă las până nu îmi ating scopul. Deși pare ca și cum aș scrie un CV, acestea sunt calitățile după care mă ghidez și am simțit nevoia să vi le împărtășesc și vouă. Tocmai pentru că nu sunt o super frumusețe, pot fi unul din reprezentanții curentului Brains, not Looks. Vreau să demonstrez că susțin frumusețea născută din inteligență. Vreau să muncesc și știu că mi se potrivește acest job tocmai datorită capacităților mele. Inteligența este cel mai mare atu al frumuseții.

          Brains, not Looks, inteligența stă în spatele frumuseții desăvârșite…

             Susține și tu curentul Brains, not Looks!!!

994164_576496952371097_921532054_n

Scoaladedans.info, despre dans cu pasiune

      KjQB3Wj8v9I-402x330      

           Astăzi dau startul pasiunilor… din punctul meu de vedere cea mai frumoasă pasiune și artă este dansul. Dansul este cea mai deosebită formă de exprimare, cea mai poetică și mai desăvârșită dintre toate. Un dans exacutat cum trebuie implică talent, muncă dar și dăruire și plăcere maximă. Mie una îmi plăcea la nebunie să dansez, dar nu într-atât încât să fac o performanță din asta. Mă înclin în fața celora care fac dans de performanță, indiferent că este vorba de dans sportiv sau dans modern, indiferent că vorbim de tango, salsa sau dubstep, dansul este minunat. Ce poate fi mai frumos decât să privești o pereche atât de legată care dansează de parcă ar fi un singur trup, care se sincronizează perfect și simt muzica cu toată ființa. Dansatorul este acel om care nu doar că simte muzica, dar are ureche muzicală, coregrafiile vin de la sine, iar învățarea pașilor se face de parcă ar fi cel mai natural lucru dintre toate. Dansul este artă, istorie, teatru și divertisment, indiferent ceea ce vrei să exprimi, dansul are o poveste, un mesaj pe care îl transmiți privitorilor. Dragostea, ură, indiferență și uitare, toate sentimentele frumoase ale omului pot fi și sunt, de cele mai multe ori, exprimate prin dans.

         Pe site-ul Scoaladedans.info veți găsi informații utile despre tot ceea ce înseamnă dans, de la povestea dansului, așa cum a început el și până în prezent, despre inițiatorii dansului dar și despre cei care, astăzi, sunt cei mai iscusiți în arta dansului. Dacă ar fi să îmi exprim părerea, cei mai talentați în ale dansului sunt americanii, dar în special afro-americanii și latino-americanii care au în sânge muzica și ritmul, dragostea pentru dans și muzică. Performanță au făcut multe țări, însă aparținătorii Americii au fost cei mai de seamă. Eu una ador stepul și samba… sunt stiluri diferite, dar dragi sufletului meu.

        Dansul face bine trupului, psihicului și spiritului. Dacă dansul te menține într-o formă fizică excelentă, el în același timp menține și optimismul și implementează o stare de fericire și mulțumire pentru spirit. Dansul este o combinație între sport și plăcere. Dansul conferă o descoperire a sinelui, înveți să socializezi, înveți să te deschizi, devii disciplinat, înveți să ai atitudine, să fii puternic și frumos, devii un om minunat prin dans. Dansul oferă o perfecțiune și posibilitatea de a atinge divinitatea în pași de dans…

        Dacă crezi că ești talentat în dans și vrei să faci performanță dar nu știi exact ce te așteaptă, te invit înainte de orice să citești puțin pe site-ul Scoaladedans.info, vei descoperi informații ajutătoare care te vor lumina cu precizie și astfel vei știi dacă dansul este sau nu pentru tine. Bariera dintre hobby și vocație poate fi trecută cu ușurință dacă muncești, iubești dansul și faci totul pentru a fi cel mai bun.

          Viața este mai frumoasă în pași de dans cu Scoaladedans.info!

Dincolo de cuvinte

               Dincolo de cuvinte stă întotdeauna un suflet, un destin, niște vise, aspirații și convingeri. În spatele textelor pe care noi toți le scriem pe blogurile noastre nu sunt puse doar cunoștințe sau ambiții, punem sentimentele noastre, experiența noastră și poate chiar un strop din speranța noastră pentru mai bine.

              Personal tot scriu de ceva timp pentru diverse campanii publicitare, pentru concursuri, și am reușit să leg câteva prietenii, să cunosc oameni valoroși, oameni buni și frumoși în adevăratul sens al cuvântului. Dar pe lângă acești oameni deosebiți am reușit să mă lovesc și de oameni rău-voitori, oameni veșnic nemulțumiți, oameni care consideră că dețin adevărul absolut și care se pripesc să judece și să arunce cu acuze în stânga și în dreapta. Prin acest articol îmi îndrept atenția spre acei bloggeri care înainte să cunoască omul din spatele unui text, se grăbesc să judece. Oameni buni, lucrurile nu sunt atât de roz cum par, noi cei care ne spetim să fim prezenți la toate campaniile și toate concursurile înseamnă că ne lipsește ceva, că ne dorim ceva, că vrem să ieșim dintr-un tipar, vrem să facem ceva și să câștigăm acel ceva cu sudoarea minții noastre. Nu este numai ambiție la mijloc, sunt sentimente și nevoi…

               Am fost acuzată de câteva ori că nu meritam să ajung în fruntea unui clasament, pe mine una mă afectează astfel de injurii, în primul rând pentru că nu am pile pe nicio platformă și în al doilea rând pentru că știu că îmi pun tot sufletul și inspirația într-un articol. Și dacă particip la un concurs sau caut să câștig un premiu înseamnă că am nevoie de acel ceva, că am o nevoie, o dorință pe care în mod normal poate nu aș reuși să mi-o realizez. Toți avem motivele noastre pentru care scriem, unii căutăm să ne afirmăm, alții avem poate un trai greu, unii vor să se facă auziții, alții din pur talent; oricum ar fi, nimeni nu are dreptul să conteste motivele unui om pentru care scrie. Suntem oameni, pe lângă noi nu crește numai fericire, crește și deznădejdea și eșecul, cresc greutăți și poate neîmpliniri. Și dacă aceasta este modalitatea de a depăși un greu, ce are?! Pe cine îngrădim?! Cui facem rău?! Cred că nimănui…  

 blogger1

                Blogosfera este atât de mare și de permisivă, nu găsesc rostul răutăților, nu găsesc rostul judecăților, există un loc pentru noi toți. Și dacă ești creativ, muncitor, perseverent și ai și puțin noroc, fii sigur că poți fi numit oricând câștigător sau câștigătoare. Crede-mă, să împroști cu noroi peste tot, nu îți vei câștiga un nume și nici nu vei ajunge în fruntea clasamentului, ba din contră dai dovadă de lipsă de profesionalism. Nu uita că bloggeri sunt în primul rând scriitori, apoi sunt niște oameni care țin cu dreptate și nu se lasă îndoiți precum salcia după cum bate vântul. Nu suntem nici jurnaliști, nici judecători… suntem vocea omului de rând. 

              Este atât de ușor să spui de x și y că nu este talentat, că nu se pricepe, că a câștigat pe nedrept… știu, este ușor. Dar de ce să alegi calea ușoară și să nu alegi calea dreaptă care chiar dacă este mai grea, te va încununa cu laurii succesului, de asta poți fii sigur. Aș vrea să văd mai mult fair play; așa cum știm să câștigăm cu bucurie, să învățăm și să pierdem cu demnitate. Să ne asumăm eșecurile, pentru că învățăm din ele, ne formăm, înțelegem unde greșim și ce trebuie să schimbăm pentru a ne schimba stilul și maniera în care scriem. Gloria nu este pentru câștigători, gloria este pentru aceia care se bucură de competiție și de emoțiile pe care aceste concursuri ți le oferă inevitabil.

             Toți credem despre noi că suntem cei mai buni, cei mai talentați și că scriem cel mai frumos. Însă noi, cu noi înșine, suntem subiectivi. Mai bine ne observă cei din afară și ne pot evalua obiectiv…

            Sunt de părere că înainte să emitem judecăți și acuze, să ne punem puțin în pielea celui blamat și să simțim toată frustrarea pe care doar cel jignit o simte atunci când primește niște injurii poate nedrepte, poate spuse la nervi. Rând pe rând, vine momentul să fim fruntașii. Cu răbare, muncă, perseverență, fair play, creativitate și noroc, putem ajunge acolo unde ne dorim.

            Sper ca prin acest articol să nu fi lezat pe nimeni, eu una vă instig să fim mai buni și mai înțelegători; și să ne mai înfrânăm de la răutăți și nedreptăți.

           Fii un blogger de calitate!

  

Articol scris de Gheorghe Alina