Despuiată pe nisipul auriu al Mării Negre

Deși iarna se încăpățânează să mai plece și-n weekend la Brașov a nins, primăvara își face simțită prezența din ce în ce mai mult. Ușor, ușor soarele începe să-și piardă din dinți, vine primăvara, se mai îndoiește cineva?! Eu nu! La Buzău e soare de vreo săptămână. Aprilie este luna mea preferată, luna în care m-am născut și luna în care cele mai frumoase flori înfloresc. Și eu sunt o floare, m-am născut cu o zi înainte de Florii, prin ’87, pe 11 aprilie. Dar nu asta contează, cert este că de vreo câțiva ani mă lupt cu primăvara. Mă obligă să dau jos hainele lălâi și să le îmbrac pe cele viu colorate, strânse pe corp. În mod normal ar trebui să fie o plăcere, un motiv pentru a-mi arăta trupul. Dar eu nu vreau, pentru că nu am o siluetă de invidiat. Mă lupt cu șase kilograme de vreo câțiva ani. Reușesc să dau jos aceste kilograme, le pun la loc, apoi iarăși le izgonesc de pe mine și tot așa. Nu am o viață ușoară din acest punct de vedere.

crema anticeluliticaDacă probabil ați crede că sunt o mâncăcioasă care nu se poate abține de la a înfuleca mâncărurile preferate, vă înșelați amarnic. Da, sunt o gurmandă. Dar nu mănânc în asemenea hal încât să uit măsura. Îmi place să mănânc și o fac cu plăcere. Și chiar dacă porțiile sunt mici, plăcerea este pe măsură. Nu fac mișcare și asta se simte. Ca să slăbesc sau ca să nu mai pun la loc cele 6 kilograme, ar însemna să mă înfometez. Nu reușesc să găsesc o cale de mijloc. Îmi lipsește ambiția de a face efort și îmi lipsește tăria de a mă abține de la cele 3 pătrățele de ciocolată pe care le mănânc aproape zilnic. Aș vrea să slăbesc într-un mod natural, ușor, fără să mă chinui prea mult și sigur nu dintr-o dată. N-aș vrea să-mi atârne pielea și sigur n-aș vrea să arat ca o stafidă în stare de descompunere. Este adevărat că cele 6 kilograme nu sunt o tragedie și cu puțină ambiție ar trebui să le dau jos în cel mult două luni. Dar unde nu-i voință, nu-i. Mă simt foarte bine în pielea mea, chiar dacă pe alocuri blugii îmi scot în evidență colăceii inestetici. Eu mă simt frumoasă chiar și plinuță. Însă sunt oameni care mă critică și care îmi spun că ar trebui să slăbesc. De ce?! Pentru că probabil aș fi mai atrăgătoare.

De ce să fiu mai atrăgătoare?! Oare sufletul meu nu este de ajuns?! Este adevărat că primul impact îl are aspectul. Dar n-ar strica dacă fiecare dintre noi am trece de acele kilograme în plus și am încerca să înțelegem personalitatea, să vedem caracterul și să simțim sufletul omului. Totuși nu sunt nebună, mi-ar plăcea să slăbesc. Mă așteaptă o vară plină. Vreau să merg despuiată pe nisipul auriu al Mării Negre, vreau să gust din libertatea litoralului de la Vama Veche, așa că am de gând să slăbesc. Și pentru că vreau să o fac natural, fără prea multe bătăi de cap, o să aleg ca adjuvant minunatele ProduseNoni.ro. Nu știu dacă voi reuși, dar merită să încerc. Dacă peste o lună voi fi cu șase kilograme mai puțin, atunci voi fi extrem de mulțumită. Voi încerca să fac mai multă mișcare, să mănânc mai puțin și mai sănătos și voi lua aceste suplimente naturale pentru slăbit de la ProduseNoni.ro. Sper să slăbesc, de altceva nu mă îndoiesc! 🙂 Sper să nu mi se încăpățâneze organismul! 🙂

Voi cum slăbiți primăvara? Cum reușiți să eliminați kilogramele luate peste iarnă?

produsenoni.ro

Foc si pasiune…

        Sunt femeie… sunt femeie cochetă și îmi place să fiu tot timpul pusă la punct. Părul trebuie să-mi strălucească întotdeauna ca o oglindă în soare, tenul trebuie să-mi fie impecabil, hainele mereu aranjate cu gust și unghiile tot timpul curate și vopsite. De fiecare dată când am o întâlnire romantică, îmi vopsesc unghiile cu un roșu sângeriu. Roșul unghiilor îmi conferă acea siguranță de care am nevoie. Cu unghiile roșii mă simt sexy, frumoasă și seducătoare. Unghiile seduc și ele, nu doar femeia, machiajul și o rochie sexy. Bărbații știu despre ce vorbesc, ei știu cât de importante sunt unghiile atunci când atingerile încep să iasă de sub matca lor ascunsă. Ce bărbat nu este stârnită de o manechiură profesională și de o ojă roșie?! Cine poate rezista unor unghii roșii? Nimeni! Sunt sigură!

   unghii false gel    Personalitatea mea se va reflecta întotdeauna pe unghiile mele. Vrei să vezi dacă sunt veselă? Vrei să vezi dacă mă apasă o greutate pe suflet? Uită-te la unghiile mele și vei ști exact ce se petrece în inima mea. Când sunt îndrăgostită am unghiile roz, când vreau să fiu seducătoare le port roșii, când vreau să ating succesul sunt albastre, când mă simt împăcată  și echilibrată le fac verzi, când sunt tristă sunt negre și când mă simt inocentă le fac albe, când mă simt înțeleaptă le fac galbene și tot așa… unghiile sunt oglinda stărilor mele.

       Iar când trebuie să onorez câte un eveniment special, îmi pun unghii false gel. Unghiuțele mele sunt firave, nu le pot lăsa prea lungi, se rup numaidecât. Și trebuie să recunoaștem, unghiile lungi sunt sexy, lungesc mâinile și fac din femeia respectivă o prezență de neuitat. Sunt fumătoare, nu vreți să știți câtă senzualitate eman când fumez… când țin între degete o țigară lungă. Țigară pe care o accesorizez întotdeauna cu unghiile mele lungi și aprinse. Sunt momente când prin sângele mele curge foc și am noroc cu salonul White Nails care îmi va pune întotdeauna niște unghii false cu gel, rotunjite și ascuțite a la Rihanna, cu văpăi aprinse pe ele. În acele momente simt că sunt o felină, gata de a cuceri lumea, de a îngenunchia orice bărbat dornic să fie iubit.

      Dansul mâinilor și al ochilor este cea mai puternică armă pe care o dețin. Nimeni nu poate rezista unor gesturi tandre făcute din mâini, mâini cu unghii lungi, pline de foc, și o fluturare suavă de gene. Poate rezista cineva? Nu! Pasiunea se reflectă în unghii, viața se reflectă în unghii, trăirea se reflectă în unghii, sentimentul se reflectă în unghii, eu mă reflect în unghiile mele!

      Nimic nu este întâmplător la mine… nimic… cu atât mai puțin unghiile, cele care îmi înseninează fiecare zi… cele mare îmi amintesc în fiecare zi că viața este frumoasă și merită trăită la intensitate maximă. Unghiile îmi strigă în fiecare dimineață: carpe diem, Alina, carpe diem! Iubește și râzi! Iubește-te și iubește-i pe ceilalți! Nu te sfii să simți! Nu te sfii să îndrăznești!

white nails

Reeija, inspirația artiștilor

             Luca se afla la apogeul carierei sale, un succes care începu să îi diminueze talentul artistic, cât și creativitatea. Era un artist introvertit, cu cât se afla mai mult în atenția oamenilor, cu atât iscusința și puterea sa creatoare scădeau. Pregătea o expoziție de pictură care avea să îi aducă și mai multă notorietate decât avea deja, un succes fulminant pe care iubitorii de artă îl așteptau de mult timp. Se simțea presat, închistat, și deși mai avea de pictat încă trei tablouri, se afla în impas. Într-un colaps al imaginației care îl ținea pe loc de zile bune. Și-ar fi dorit să dea frâu liber pensulei, să se lase purtat de imaginație și să picteze, să picteze până la epuizare. Dar își alesese o temă grea pentru expoziție, femeia. Tablourile sale trebuiau să înfățișeze diverse femei abstracte, cu personalități, înfățișări și interpretări diferite. Dar nu mai fusese cucerit de mult, cel mai bine picta atunci când era îndrăgostit. Când o femeie suficient de specială îi fura într-atât atenția încât ajungea să o venereze prin intermediul unui tablou.

             Zile în șir petrecea ore întregi urmărind pe stradă femeile care treceau. Stătea sus la balcon, cu un pahar de whisky în mână și observa totul întocmai ca un creator ce era. Niciuna nu îi atrăsese atenția, niciuna nu părea mai deosebită, până ce în sfârșit apăru o tânără care îi captă tot interesul și îi stârni nu doar creativitatea, cât și interesul. Era o tânără frumoasă, simplă, de o frumusețe naturală, aproape pitorească, aparent oricine ar fi zis că este ștearsă, dar nu și pentru Luca. El știa că ea este excepțională. Frumusețea ei era schimbătoare, o percepea ca pe un camelon, zi de zi purta o altă geantă, lucru care îl stârni teribil. Geantă care îi oferea o aură distinctă, o valoare inestimabilă, un plus de personalitate, atitudine și rafinament. Probabil că fără gențile ei pe care zi de zi le schimba și care îl surprindeau pe Luca, nu ar fi fost cu nimic mai diferită față de alte femei. Zilnic, tânăra blondă cu ochii albaștri, trecea la aceeași oră îmbrăcată altfel, cu altă geantă pe umăr sau în mână, cu părul despletit sau prins în coadă, machiată natural, cu un trup zvel. Ca înfățișare nu avea nimic ieșit din comun, însă energia pe care ea o emana și care se datora genților ei, o făceau să fie cu adevărat minunată. Luca înțelesese foarte bine că gențile sunt pentru ea elementul de încredere și de personalitate. Acel ceva care dă omului culoare, formă și esență. Doar un artist ar fi putut să observe frumusețea ei, și doar un artist putea sesiza arta pe care ea o purta cu atâta măiestrie. Știa că gențile sunt piese valoroase din punct de vedere al creației, și exact cum el se lăsa purtat în tablourile sale și ea încerca să își extindă eul prin intermediul genților sale.

 Geanta_piele_naturala_Bossy_02_albastru_petrol__albastru_mineral__gri_1.400x400

 

           Zi de zi o urmărea de la distanță, îi observa mersul, grația mișcărilor, felul cum își trecea mâna prin păr, eleganța cu care își purta geanta, încerca chiar să îi adulmece mirosul… dar era prea departe de ea. Începu să îi facă fotografii, în două săptămâni îi făcu sute de fotografii. Fotografii care urmau să îl ajute să picteze un tablou în care ea și geanta ar fi fost piesele centrale. Își lipi pe un perete toate fotografiile cu ea, le privea ore în șir și încerca să o dezbrace din priviri, să descopere nu doar ce se afla sub haine ci și ce se afla în sufletul ei. După ce o studie intens percepția lui se formă, o vedea ca pe o zeiță a genților, genți duse la rang de artă, bineînțeles. Și începu să o picteze, abstract, sub forma unei zeițe. O zeiță cu mai multe brațe, dar nu arăta deloc ca o diformitate, ci mai degrabă ca o entitate desăvârșită, cu puteri excepționale, cu calități divine și cu o frumusețe ieșită din comun. Tânăra reflectată în tablou nu purta haine, în jurul ei erau puse senzaționalele genți pe care ea le purta. În zona sânilor, în zona pelvisului, pe brațe, peste tot erau înfățișate abstract gențile. Gențile pe care el le percepuse foarte bine, înțelesese că ea fără genți, nu ar fi fost ea, nu ar fi fost pictată complet. Pânza, culorile și uleiurile prindeau viață o dată cu conturarea trupului ei zvel, o dată cu forma genților, cu detaliile de finețe și cu întreaga sa percepție pe care și-o formase despre ea. Lucra neîncetat, zi și noapte, dar se simțea mai viu ca niciodată și făcea pauze doar când știa că ea urma să treacă prin fața blocului său. În fiecare zi descoperea în ea alte și alte trăsături care îl fascinau și care îl făceau să le aplice pe tablou, făcându-l și mai spectaculos și mai inovator decât era deja.

 Geanta_piele_naturala_Laura_cognac_1_Large.400x400

               În nici o săptămână reuși să îl termine. Îl lăsă să se usuce, îl finisă și când fu sigur că este demn de a fi arătat, își chemă agentul de publicitate să îl vadă. Când acesta ajunse și își trecu întâia privire asupra tabloului rămase înmărmurit. Era un tablou de o frumusețe rară, dar cu adevărat specială era femeia și gențile care fuseseră întruchipate.

          Luca, nu știu de unde ai descoperit femeia aceasta, dar trebuie să te însoțească la expoziție, acest tablou va fi piesa centrală, cel mai bun dintre toate. Întreg tabloul este fantastic, parcă nu ar fi adevărat sau parcă ar fi fost făcut de un zeu, aidoma cele pe care ai înfățișat-o, iar gențile parcă sunt accesoriile zeităților. Cine este femeia? O cunosc?

          Nu, nu o cunosc nici eu. Este o trecătoare. O femeie care zi de zi trece prin fața blocului meu, cu altă și altă geantă în mână.

          Trebuie să o inviți la expoziție, trebuie! Va fi un real succes.

          Ok, o să încerc să discut cu ea, să vedem dacă va vrea să vină și cum va primi vestea că am pictat-o.

 Geanta_model_floral_piele_naturala_Maria_maro_deschis_negru_rosu_verde_1_Large.400x400

 

         După ce agentul plecă, Luca coborâ în fața blocului. O aștepta răbdător rezemat de un copac, fumând țigarete, una după cealalta. Avea la el aparatul foto pe care stocase câteva poze ale tabloului. Într-un final fata apăru, la fel de senină și de radioasă ca de obicei, cu o altă geantă pe umăr.

          Bună, sunt Luca și sunt artist. Pictor mai exact. Știu că pare că aș fi un nebun, însă să știi că am ceva important să îți spun.

          Spune-mi, îi zise ea zâmbitoare, calmă și drăgăstoasă. Până și vocea îi era suavă, la fel cum era și ea.

          Nici nu știu cum să îți spun. Uită-te te rog la aceste fotografii, sunt cu tabloul meu și spune-mi ce părere ai.

Ea luă delicat aparatul și începu să răsfoiască fotografiile. Ochii ei se măriră, însă zâmbetul i se menținea pe buze. Le privea cu mare interes și părea că își dă seama că ea este cea care fusese înfățișată în tablou, în toată splendoarea.

          Foarte frumos tablou, Luca. Îi spuse ea aparent indiferentă.

          Mulțumesc, tu ești cea din tablou, tu și gentuțele tale. Îți place?

          Foarte mult! Cu ce te pot ajuta mai mult.

          Dacă ești de acord aș vrea să te invit în apartamentul meu să vezi tabloul real, în mărime naturală. Nu ai de ce să te temi, sunt un artist, nu un criminal.

 Geanta_piele_naturala_Isis_maro_1_Large.400x400

 

Ea îi zâmbi din nou și acceptă cu multă finețe. În apartament el îi dezvălui de sub cearșaful alb imaculat, tabloul în toată splendoarea. În spatele tabloului se aflau și sutele de fotografii cu ea, cu gențile, cu fiecare mișcare a sa. Se apropie de tablou, îl privea cu mare atenție, părea vrăjită de el, se observa clar că îi place nespus. Apoi se apropie de peretele supra-încărcat cu fotografiile ei.

          Te rog, să nu te sperii, te-am fotografiat doar pentru a te putea picta corect. Ca să pot observa totul și să nu îmi scape nimic.

          Știu Luca, sunt doar uimită că am trezit într-atât de mult interesul cuiva. Tabloul îmi place nespus și dacă ai nevoie de el, îți ofer acceptul meu pentru a-l vinde. Defapt ți-l cumpăr eu.

          Dar… dar deocamdată nu vreau să îl vând. Urmează să aibe loc o expoziție și acest tablou va fi piesa centrală. Vreau să te invit la eveniment, apoi îți ofer cu dragă inimă tabloul gratis. Îl meriți, îți este destinat, are în el esența ta. Ar fi nedrept să atârne pe peretele altcuiva.

          Îți mulțumesc. Voi veni. Când și unde?

          Pe 25, spune-mi de unde să te iau și vin eu, măcar acum să fiu un domn.

          Bine, și îi întinse din geantă o carte de vizită. Sună-mă cu o zi înainte, te rog, Luca.

          Ok, mulțumesc. După, privi bucățica de carton și descoperi un nume fabulos.

          Da, mă cheamă Reeija și sunt supranumită Prințesa Genților. Eu sunt creatoarea care stă în spatele brandului Reeija. Eu am născut-o, eu am crescut-o, eu sunt cea care a creat-o. Așa că te înțeleg, ești un artist, la fel cum îmi place și mie să cred despre mine că sunt. Tabloul pe care tu l-ai pictat va sta la loc de cinste în magazinul meu. Va fi imaginea magazinului și astfel lumea va înțelege mai bine frumusețea și importanța genților. Aceste genți sunt părți din mine, sunt copii mei dar și armele mele. Fără ele, probabil că nici tu și nici nimeni nu m-ar fi observat vreodată. Ele sunt pentru mine accesoriile care îmi oferă încredere și personalitate. Cu geanta pe umăr trăiesc, exist, sunt vizibilă și unică. La fel cum m-ai perceput tu.

          Chiar așa te-am interpretat, Reeija. Sunt atât de recunoscător că ai apărut în viața mea…

           După această discuție scurtă Reeija plecă. Luca nu mai putu să aștepte și o sună chiar a doua zi. O invită în oraș și petrecu cu ea o zi întreagă. Se îndrăgostiră nebunește, în sfârșit se găsiseră, erau suflete pereche. Arta îi uniseră, pictura și gențile fără de care nu ar fi reușit să se îndrăgostească. Expoziția fu un triumf răsunător, tabloul fu nu doar piesa centrală dar și cel mai lăudat de criticii de artă, iar ei radiau împreună, formau un întreg invincibil care reușiseră să surprindă arta în cea mai strălucitoare formă. Împreună… atât de fericiți.

        Reeija lui, raza lui, arta lui.

 Geanta_piele_naturala_Celeste_maro__bej_1.400x400

 

 

         Concurs organizat de Reeija, magazinul online ce oferă genți piele fără cusur pentru toate femeile speciale.    

Cu Reeija la povești

            De când mă știu m-am crezut o divă… cred că într-o altă viață am fost prințesă sau o contesă sau poate chiar o curtezană. De ce?! Păi pentru că sunt născută cu bunul gust în sânge, pentru că sunt pasionată de modă, de haine, de pantofi, de genți și de parfumuri. Îmi place să fiu răfățată, îmi place să fiu în centru atenției și îmi plac cadourile scumpe… știu că sună superficial, dar sunt genul de femeie care decât să port 100 de haine și accesorii chicioase, mai bine îmi cumpăr o singură geantă bună și exclusivistă care să îmi facă cinste și cu care să mă pot mândri. Să nu vă imaginați că sunt un soi de pițipoancă, deloc, dar decât să port ceva ieftin și scandalos și muuulte la număr, mai bine îmi iau ceva fin și elegant. Sunt o femeie cu personalitate, sunt puternică, sunt independentă, sunt stăpână pe mine și pe viața mea și îmi place să mă accesorizez cu lucruri care să reflecte într-u totul temperamentul meu și personalitatea mea.          Geanta este accesoriul indispensabil unei femei… fără o geantă pe umăr nu prea te poți numi femeie, mai ales că noi reprezentantele sexului frumos luăm după noi un întreg magazin, cosmetice, medicamente, parfumuri, chei, portofele și chiar cele mai sofisticate gadgeturi. Într-o lume în care internetul reprezintă 50% din existența noastră, nu cred că este femeie care să plece de acasă fără un telefon performant sau fără tabletă. Nici eu nu fac excepție de la regulă, geanta mea este un întreg tărâm de secrete. În ea îmi țin cele mai intime chestii… în geanta mea vei găsi întotdeauna pastile, cosmetice, oglindă, bani, două parfumuri, o agendă foarte prețioasă și un stilou chic, o ojă de urgență, două-trei telefoane și  chiar tampoane (cuvântul acesta nu l-ați citit)!!!   

hbz-tribal-accessories-2-lgn

        Dacă vrei să cunoști o femeie rapid, uită-te în geanta ei și vei ajunge să o înțelegi! Dar ai grijă stimate domn să nu te prindă pentru că te-ai desființat singur, pe loc!

        Îmi amintesc cu plăcere de un fost iubit pe care l-am avut cu mult timp în urmă, tipul era genul de băiat care ar fi făcut orice pentru femeia pe care o iubește. Deosebit om, dealtfel, dar prea slab pentru mine. Pentru că mie îmi plac bărbații impozanți, cu caracter și stăpânire de sine; un bărbat lângă care să mă simt ocrotită, nicidecum un accesoriu cu chip frumos din care să pot face ce îmi doresc. Și X a avut neinspirata inițiativă să îmi facă cadou de ziua mea o geantă. El cunoscând pasiunea mea pentru genți și parfumuri. Toate bune și frumoase, omul a încercat să pună la cale un plan mirific pentru a-mi face o surpriză de proporții. A și reușit dar în cel mai neplăcut mod. Nu mă gândeam că într-un an de zile nu a reușit să mă cunoască și să îmi cunoască gusturile…

        Părinții mei au organizat o petrecere pentru mine și dimineața când a venit timpul să deschid cadourile mare îmi fu uimirea… la mine este o tradiție să desfac cadourile cu invitații mei pentru a putea să îi pup personal dar și ca să le arat uimirea și mulțumirea în timp real și spontan… într-o cutie mare frumos împachetate era un bilețel pe care scria Cu multă dragoste, de la X!”, l-am desfăcut cu o rapiditate nebună și când colo ce să vezi o geantă atât de oribilă încât m-am înroșit la față. Îmi venea să îi dau cu ea în cap, nu alta!!

 100_7091

 

         Mă gândeam Doamne ce o fi fost în capul lui să îmi facă așa ceva…?! Mai bine nu îmi lua nimic, prezența lui era de ajuns. De ce a trebuit să mă pună într-o situație atât de neplăcută în fața prietenilor noștrii?! Avea o formă ciudată, colorată prea strident, dintr-un material căruia nu îi cunosteam textura, nici plastic, nici vinilin… nu s-ar fi potrivit la nimic. Nu se încadra niciunui curent, nu era nici sport, nici elegantă, nici casual. N-avea nicio noimă!

         Pe moment am încercat să mă prefac că îmi place, eram atât de surprinsă încât nu am reușit să schițez niciun zâmbet. Prietenele mele amuțiseră, m-am ridicat, i-am dat un pupic și când l-am strâns în brațe i-am șoptit un “te omor”!! El s-a schimbat la față, prietenele mele au început să chicotească într-un colț, se amuzau pe seama mea.

      Abia așteptam să termin cu cadourile și cu petrecerea ca să îi pot face o ciorbă de limbă ca la mama acasă. Zis și făcut:

          X, ce-a fost în capul tău?! De ce mi-ai luat geanta asta?! Știi foarte bine că sunt pretențioasă!! Prezența ta ar fi fost de ajuns, un buchet de flori m-ar fi făcut mult mai fericită!

          Dar ți-am luat, Alina, flori!

          Daaaa, da, mi-ai luat flori, dar le-ai însoțit acestei hidoșenii!

          Nu îți place?! Îmi spuse el mirat…

          Crezi că surorii tale i-ar plăcea?!

          Nu știu…

          E clar, dacă nici surorii tale nu știi ce îi place, ce mă mai mir că nu știi ce îmi place mie…

          Nu știu ce să zic…

          Păi ce să mai zici X?! Ai făcut-o de oaie, rău! Dacă vrei du-o înapoi la magazin.

          Nu, te rog, nu mă pune să o duc la magazin înapoi pentru că n-o voi face. Păstreaz-o tu astăzi și deseară trec să o iau, i-o duc Lianei. (sora lui)

          Ok, bine… altă dată să nu mai îmi faci niciun cadou… lasă hainele și accesoriile în seama mea pentru că eu știu cel mai bine ceea ce îmi place.

        După discuția aprinsă m-a condus acasă, a plecat foarte posac și trist. Mă simțeam vinovată, nu sunt o scorpie dar… dacă nu îmi place ceva nu pot să tac, nu pot să trec cu vederea. Nu se poate ca un bărbat cu care ai o relație de un an să nu știe ce îi place iubitei lui. Mi se pare inadmisibil. Nu a contat greșeala în sine cât faptul că nu mă cunoaștea.

        În ziua aceea am dormit de m-a uitat Dumnezeu și când m-am trezit, aveam pe telefon un mesaj: uită-te în buzunarul interior al Hidoșeniei, sper să îți placă… La mulți ani, iubito și sper să mă ierți pentru farsa pe care ți-am făcut-o. Vroiam să iasă ceva bun din asta dar n-am reușit! Te sărut! ” M-am ridicat cu viteza luminii din pat și ce credeți că am găsit în buzunarul Hidoșeniei, așa cum am botezat geanta, o cutiuță roșie în formă de inimioară și un bilețel pe care scria: “Vrei să te căsătorești cu mine?” și în cutiuța aceea atent aleasă era un inel din aur alb cu pietricică verde, de logodnă de toată frumusețea. Mi-au dat lacrimile… X îmi dăduse o lecție pe care nu credeam că aș fi putut să o primesc vreodată. Mă cunoștea, mă cunoștea și mă iubea cu toată superficialitatea mea… Își amintise cât de mult îmi plac smaraldele și aurul alb și îmi luase un inel de toată frumusețea. Am păstrat geanta, am păstrat inelul, am acceptat cererea în căsătorie însă soarta ne-a despărțit. Nu am rezistat împreună, felul meu capricios și atitudinea lui moale ne-a despărțit, dar am rămas cu o amintire frumoasă din acea relație de mult apusă.

          Geanta o am și în prezent, de fiecare dată când o privesc îmi amintesc lecția pe care mi-a predate-o X cu atâta răbdare și blândețe. De fiecare dată când o iau razna, privesc Hidoșenia și parcă revin cu picioarele pe pământ. În interiorul unei înfățișări urâte stă un un suflet excepțional… și am învățat să nu mai judec cu atâta repeziciune, să nu mai critic după aparențe, să am răbdare și să înțeleg că frumusețea vieții se află în sentimente și nu în bunuri materiale.

       Îmi aduc aminte cu amuzament de acel moment, dar Doamne cât de nervoasă am fost, cât de pripită și nebună am fost. Încă sunt înnebunită după genți, dar înainte să refuz o geantă care îmi place caut în interior să văd dacă nu cumva ascunde ceva frumos… însă un inel ca acela n-am mai reușit să găsesc…

      Și acum ca o morală, vă sfătuiesc să nu faceți ca mine, nu judecați după aparențe, gândiți-vă că în interiorul acelui ceva poate se află un diamante neșlefuit… căruia eu personal i-am dat cu piciorul.

 

 Reeija m-a învitat să scriu acest articol în amintirea vremurilor trecute, din dragoste pentru genți…

 reeija

 

 

Surse foto Google Images

Spring SuperBlog

Crăciunul de la SlideDesign…

        Și vine Crăciunul, și vine Crăciunul… și parcă încep și eu să simt magia puțin câte puțin. Ce rău îmi pare că nu mai sunt și eu copil… mă cam oftic. Când eram mică vroiam să fiu mare și acum mare, vreau să fiu din nou mică și fără nicio grijă. Să nu mă ia somnul de emoție știind că Moș Crăciun e pe cale să apară.

        Singurul meu regret major pe care îl am de vreo trei ani încoace este că nu am și eu copii din prisma cărora să mă pot bucura de Crăciun. Dar măcar am o familie mare, vrei trei veri care încă mai sunt copii, chiar dacă se apropie cu pași foarte, foarte iuți de adolescență… și pot împărți cu ei bucuria sărbătorilor de iarnă. Și să nu uit deprieteni, prietenii care îmi înfrumusețează viața și mi-o vitalizează. E neplăcut să fii singur la părinți, la maturitate te trezești cam singur, asta dacă nu ai norocul să te căsătorești de tânăr… lucru care nu este și cazul la mine.

       Și dacă tot vine Crăciunul ar trebui să fac și eu cadouri, nu?! M-am cam săturat de tradiționalele pulovere, fulare, mânuși și căciulițe, anul acesta zic hai să fac câte un cadou personalizat. Crăciunul acesta vreau să fiu jucăușă… Și-am găsit magazinul online SlideDesign.ro. De ce online?! Pentru că la mine în oraș a nins groaznic de mult, sunt troiene peste tot și chiar n-am chef să colind prin magazine de colo colo. Oricum SlideDesign este un magazin serios, draguț, colorat, cu produse funny la prețuri foarte accesibile.

      În primul rând mi-aș face mie un cadou, niște Casti Stereo Street Albastru. Sunt niște căști stereo urban style care aduc culoarea în viața mea, drăguțe, cochete, feminine, jucăușe exact ca mine :). Cu impedanță de 32 și frecvența de 20-20000 Hz cu cablu de 1,5 metri. Așa că o să am liberate să dansez pe lângă birou. Chiar îmi trebuia o pereche de căști, cred că am un an de când s-au stricat ale mele. Sunt drăguțe, nu?! 🙂

 casti-stereo-street-albastru_1975_1_1351074816

Unui prieten care este împătimit de jocuri de noroc și table îi voi lua un Joc de table pentru calatorii. Este un joc la dimensiuni mai reduse, putând fi luat cu ușurință în buzunarul unei geci. Mai știți cutiile acelea de table din lemn, grele, imense și obositoare pe care le cărau bunicii noștrii prin parcuri?! E, astea sunt o variantă modernă și îmbunătățită. 🙂

 set-joc-retro_2063_1_1351075047

Am o prietenă care este fumătoare înrăită și tot timpul când o întâlnesc are pachetul de țigări mototolit cum îl bagă în blugi și se așează pe el, sau cum îl uită pe câte un fotoliu și se trântește altcineva pe el… Ei îi plac foarte mult mașinile, este o șoferiță extraordinară, mai grozavă decât un bărbat și îi plac mașinile tunate. Așa că, de ce să nu își tuneze și pachetul de țigări cu o Cutie Tigarete Gri, metalică, rezistentă dar foarte ușoară și foarte chic. 🙂

 cutie-tigarete-gri_2013_1_1351074940

Bunicii mele i-aș lua un Bol Imbufnat… ea tot timpul este nemuțumită și stresată, ei nimic nu îi convine. Totul o supără și o necăjește. Ea fiind o femeie mult prea precaută, uită să se bucure de micile plăceri ale vieții și mai mereu este îmbufnată. 🙂

 bol-imbufnat-alb_2016_1_1351074952

Iar mamei mele i-aș lua o Ceasca de cafea zambitoare, merită și ea. Oricum e înnebunită după licoarea asta neagră. Nu-și poate începe ziua fără o cană mare de cafea… și cum dimineața este mai tot timpul ciufută, poate va începe și ea ziua zâmbind. 🙂

 ceasca-de-cafea-zambitoare-alba_2020_2_1351074963

Iar pentru toți ceilalți membrii din familia mea și pentru prietenii care nu i-am menționat încă, mai am timp să mă decid, SlideDEsign are de toate pentru toată lumea, după fiecare personalitate. Așa că dragii mei, n-ați scăpat, vă așteaptă și pe voi câte un cadou funny. 🙂

Crăciun Fericit de la SlideDEsign!!!