„Misterul” barbatului care stie sa danseze

        Nu cred în dragostea la prima vedere, dar cred în dragostea la prima vedere a unui dans. Nu știu ce simțiți voi, dragele mele doamne și domnișoare, dar eu… când văd dansând MIȘTO un bărbat, imediat mi se activează senzorii iubirii. Mi se par atât de sexi bărbații care știu să danseze, încât mi se face pielea ca de găină. Dar stați așa, nu dați ochii peste cap, să nu credeți că sunt vreo obsedată sau vreo nebună. De exemplu nu îmi plac bărbații care dansează lasciv sau care fac striptease. NU NU NU!!! Mi se par odioși și departe de a fi sexi. În schimb ador bărbații care dansează orice stil de muzică într-un mod propriu și personal. De exemplu îmi plac bărbații care știu să danseze bachata, cei care dansează șmecherit pe o muzică ritmată și modernă. Un bărbat care simte ritmul muzici și care știe să-și unduiacă elegant trupul în acord cu notele muzicale, în ochii mei devine un zeu.

         Da, da, nu exagerez. Nimic nu mă poate stârni mai tare decât un bărbat care dansează frumos. E adevărat că este o pornire pur sexuală, dar mi-ar fi extrem de ușor să mă îndrăgostesc de un bărbat doar văzându-l dansând. L-aș privi o eternitate, iar imaginea lui dansând îmi rămâne în minte mult timp. De fiecare dată când mă duc la câte o petrecere, într-un pub sau club, MEREU există câte un bărbat/băiat care știe să danseze. Ei bine, în acele momente, tot ce fac este să îl privesc pe sub gene toată noaptea. Uneori mă  holbez direct, ca să-i atrag atenția, alteori o fac discret, ca să nu bage de seamă. Însă vă spun sincer, bărbații care știu să danseze sunt cu adevărat irezistibili! Iar ei profită de atuurile lor și le place la nebunie să fie în centrul atenției.

         Iar acum, dacă tot am elucidat „misterul” bărbatului care știe să danseze, vreau să vă mărturisesc că tocmai mi s-a pus pata pe o piesă de-a lui Skizzo Skillz, se numește „dămio pata” și e nouă, e bună, e fresh, e ritmată, numai bună de dans. DAAAARRRR, are ceva în plus față de toate piesele lui Skizzo, în videoclipul ăsta, șmecheritul Skillz DANSEAZĂ. Este prima dată când îl văd mișcându-se așa mult. O face discret, se sparge puțintel în figuri, dar tocmai acest lucru îl face al naibii de sexi!!! Nu strâbați din nas din cauza gusturilor mele muzicale sau masculine, sunt atipică, nu mă dau în vânt după bărbații exagerat de frumoși, dar mă atrag „băieții răi”, care ies în evidență cu CEVA poate puțin excentric. 😛 Skizzo e mișto, nu? 😛

Va las piesa lui! Pupici! :*

El zice ca… te minte!

        Melodia asta este pentru mincinoși, pentru zmei, pentru ăia care spun multe, dar în final nu fac nimic. Pentru cei care mint că iubesc, pentru cei care seduc, fac sex și pleacă! Pentru escrocii sentimantali, pentru animalele care-și spun bărbați, dar care nu valorează nici cât o ceapă degerată. 🙂

Mda, mă unge la inimă piesa asta, dar mă mir că a scos-o tocmai Keo, oare pentru el însuși a scris melodia? 😀

Voi ce spuneți? Vă place?

 

Nu ma mai satur

Ascult piesa asta de o săptămână și nu mă mai satur de ea… îmi place așa cum puține piese mi-au plăcut în viața mea. Are toate ingredientele unei piese de succes.

Cât despre videoclip, este senzațional… fetița aceea dansează nemaipomenit, emană energie, nebunie și inocență în egală măsură! 🙂

Vouă vă place? 🙂

Vocea României

Huh, am descoperit noul Justin Timberlake al României. Îl cheamă Mihai Chițu și este Vocea României, parcă de anul trecut… habar n-am. Dar oricum, a câștigat sub aripa protectoare a lui Horia Brenciu. 

Îmi place tipul, e frumos, chipeș, arătos, dulce… STOP! Are voce faină, are o voce tare flexibilă, când de fată, când de bărbat suav. Me gusta. 😛 Dar parcă tot nu-i la fel de mișto ca Justin Timberlake, nu? Justin e Justin, de neegalat, dar parcă nu i-aș spune pas nici lui Mihai Chițu. 

Oricum, sper să scoată mai multe piese, să nu dispară ca fumul în vânt, odată cu faima sa. Vouă va place piesa? 🙂

Mie da!

P.S. M-am dat naibii, am ajuns și critic de muzică, dar și de masculi frumoși. 🙂

Conchita Wurst – Eurovision 2014

clasamentu

       Eurovision 2014, l-am urmărit cu sufletul la gură. Nu știam decât melodia Paulei Seling și mai știam că reprezentanta unei țări este o femeie cu barbă, în rest nimic, nu urmărisem emisiunile dinainte și eram foarte curioasă să văd cine va câștiga. Multe țări au fost extrem de slabe, cu melodii plictisitoare, fără sare și piper, adevărată muzică ușoară. Printre preferatele mele au fost Austria, Armenia, Germania și Belarus. În rest, dacă mă întrebați, nu mai țin minte nimic, nu m-au impresionat. Eu am crezut că Armenia va câștiga, nu mizam pe Austria, deși mi-a plăcut foarte mult și melodia Conchitei, credeam că nu o vor alege tocmai pentru că este atât de diferită. Dar m-am înșelat și mă bucur că m-am înșelat. Rise like a Phoenix se va auzi mult timp de acum înainte.

Armenia - BBC Eurovision

       Vreau să fac o referire încă de la început, cine spune despre Conchita că este un simplu gay, NU ESTE AȘA! Conchita nu este nici femeie și nici bărbat în toată regula. Este ȘI FEMEIE ȘI BĂRBAT, are sex indecis, este transsexual. Poate că s-a născut bărbat, dar sufletul îi este de femeie și încearcă să se comporte ca atare. Biologic este bărbat, însă psihologic este femeie. Eu o admir pe Conchita Wurst pentru curajul pe care l-a avut. Practic și din nume se înțelege clar că provine celui de-al treile sex, indecis; Conchita înseamnă, în spaniolă, mica scoică și wurst, în germană, înseamnă cârnat. Așadar, este reprezentanta ce are în sinea ei bărbatul și femeia deopotrivă. Ba chiar de la 1 noiembrie 2013, Germania a adoptat o lege prin care în noile certificare de naștere apare și căsuța cu „al treilea sex”. Astfel părinții pot bifa această căsuță și la maturitate, copilul va decide singur dacă trece la „bărbat” sau „femeie”.

        Dar oamenii s-au împărțit în două tabere, cei care au plăcut-o și au acceptat-o pe Conchita așa cum este ea și cei care au blamat-o și-au făcut-o cu ou și cu oțet. Dacă ar fi fost transsexual, dar fără barbă, probabil că lumea ar fi tolerat-o, dar fiind o femeie cu barbă, mulți au fost siderați. Să vă spun sincer, cu sau fără barbă, Conchita nu este o femeie urâtă, are trăsături foarte frumoase, știe să-și pună în evidență atuurile și este departe de a fi ridicolă. Eu nu o consider o monstruozitate a naturii, mie mi-a plăcut de ea și chiar dacă este bărbat, o să continui să vorbesc despre ea ca despre o femeie. Îi respect decizia de a fi femeie. Pe mine nu mă deranjează cu nimic, nu-mi îngrădește viața, nu mă afectează, așadar n-am de ce să vorbesc urât despre ea.

Austria BBC Eurovision

      Conchita, pe numele său real Tomas „Tom” Neuwirth, în vârstă de 25 de ani, și-a meritat locul, a meritat să câștige. A avut cea mai bună voce, a cântat impecabil, nu i-a scăpat nicio notă și și-a jucat rolul pe scenă la perfecție. Când a fost desemnată câștigătoare cuvintele ei au fost: „Această seară le este dedicată tuturor celor care cred într-un viitor plin de pace și libertate. Suntem uniți și suntem de neoprit.” Cât despre barbă, nu știu, v-ați gândit că poate barba a fost o strategie de imagine?! Poate că a fost sfătuită să apară așa, poate că totul a făcut parte din poveste. Și dacă îi ascultați melodia cu atenție, veți vedea că piesa se potrivește perfect cu imaginea ei, dar și cu ea ca ființă spirituală. Barba a fost o chestie șoc, pentru a se face remarcată și mai ales, pentru a se diferenția și mai mult de toți ceilalți. Mulți spun că a fost votată pentru barbă, mi-e greu să cred că atâtea țări au votat pentru barbă și nu pentru piesă… mi-e greu să cred că atâta lume a fost proastă. Să recunoaștem, a avut cea mai bună prestație muzicală, a fost un TOT care a cucerit inimile oamenilor. Dar o mie de vorbe, doi bani nu fac… important este rezultatul, de care mă bucur.

       Vă spuneam că și Armenia mi-a plăcut extrem de mult… poate chiar mai mult decât piesa Austriei. De ce? Pentru că în general îmi plac vocile grave și ușor răgușite, pentru că îmi plac piese cu zvâc și pentru că avut acel foc în interpretare. Păcat că Armenia a reușit să se claseze pe locul 4… mi-ar fi plăcut să fie pe locul 2, dar este strict părerea mea. Cât despre România, nu vreau să comentez nimic… nu mi-a plăcut piesa și punct. Când a fost Ouatu la Eurovision, am ținut cu el din tot sufletul, acum n-am mai simțit la fel. România pe locul 12…

Iubi, iubi haaai…

 
Am cam înnebunit, nu știu de ce, dar îmi place piesa. Dar să nu văd videoclipul, că nu-mi place. De fapt să n-o văd pe Andreea Bălan, că ea nu-mi place. E cam figurantă pentru gustul meu. Și nici piesa nu-i cine știe ce filosofie, dar me gusta. Melodia asta îmi induce o anumită stare de căldură, îmi amintește de vară, de soare, de mare, de dragoste… vouă vă place?! Nu cred. 🙂 

          Dar fără să vreau, m-am uitat și la videoclip. Iar Andreea Bălan e „magnifică”. Shakira, Jennifer Lopez, Lady Gaga, toate sunt mici copii pe lângă Andreiuța noastră. Și-atât ce-a mai dansat… de numa’ numa’. Ea dezbrăcată toată, Sonny Flame cu fes, un anotimp îi desparte din câte văd. 🙂  Melodia mai e cum mai e, dar videoclipul e teribil, exagerat din toate punctele de vedere. Este ostentativă prin toți porii, am senzația că e avidă de atenție. Știu că are mulți fani, că este apreciată, dar nu știu… mi se pare că i s-a urcat la cap celebritatea. Iar Andreea Antonescu mărturisește pe toate posturile că ar vrea să reîntregească trupa Andre, ea săraca a rămas în trecut, captivă în anonimat. Dar credeți că o să-o ia lângă ea, Andreea Bălan?! Nu cred…

Haideți că am aberat destul… vă las să ascultați super piesa. 🙂 

Iubi, iubi haaai, iubi, iubi hai să ne iubim… 

Simfonia Toamnei

Copacul de Aurelian Andreescu:

 

În grădina casei mele e copacul
Care cântă și pe frunze și pe vânt
Care știe tot ce-mi place și ce simt
Care știe cântecul ce-n gând îl cânt.
În grădina casei mele e copacul
Care-mi spune să fiu mândru cum e el
Care-mi spune să-mi țin fruntea dreaptă tot mereu
Fie ploaie, fie soare, fie nori,
Tot ca el.

Copacul demn se-nalță în grădina mea
Încărcat de roade și de noaptea grea
Au încercat dușmani să-l culce la pământ și să-l știe-ngenunchiat.
Copacul drept se-nalță în grădina mea
Amețit de soare, de lumina grea.
Acest copac e trup din trupul țării sfânt
Și-o fi veșnic pe pământ.

În grădina casei mele e copacul
Care cântă și la bine, și la greu,
Simt în brațe lemnul tare și-l sărut mereu
Și copacul se transformă dintrodat’
Sunt chiar eu!

Copacul demn se-nalță în grădina mea
Încărcat de roade și de noaptea grea
Au încercat dușmanii să-l culce la pământ și să-l știe-ngenunchiat
Copacul drept se-nalță în grădina mea

Încărcat de soare, de lumina grea.
Acest copac e trup din trupul țării sfânt
Și-o fi veșnic pe pământ.

          Pe versurile lui Aurelian Andreescu, Angela Gheorghiu a interpretat această piesă într-un mod apoteotic, absolut fabulos, fascinant. De parcă ar cânta pe notele inimii. Îmi place opera, însă nu orice piese, dar sunt unele care îmi fac pielea de găină, care mă fac să vibrez, să tremur, mi se pune un nod în gât și ochii mi se înlăcrimează. Nu de tristețe, ci dintr-o bucurie copleșitoare ce nu poate fi manifestată decât prin niște lacrimi pline și curate. Așa simt și când ascult această piesă. Angela este o somitate în lumea operei și faptul că a făcut un videoclip și a reinterpretat această melodie, mă face să o îndrăgesc și să o respect și mai mult. Numesc această interpretare Simfonia Toamnei, Simfonia Sufletelor, Apogeul Frumosului.

Sper să vă placă și vouă la fel de mult cum mi-a plăcut și mie; și să vă atingă până în adâncul sufletului, doar așa veți trăi pentru trei minute în înaltul cerului, încercați de sentimente dumnezeiești!