Wishlist – 10 cărți psihologice pentru 2015

        Astăzi este 1 Decembrie. La mulți ani, România. La mulți ani, românilor! Am intrat pe ultima sută de metri a anului. Mai avem puțin până la Crăciun, puțin până la Revelion și gata, s-a scurs și anul acesta. Am avut un an frumos, plin de emoții, plin de întâmplări fericite, am trăit temeri și bucurii inimaginabile, am călătorit mai mult ca niciodată și am citit foarte multe cărți. La sfârșit de an toată lumea își face un bilanț pentru anul respectiv și un wishlist pentru anul viitor. Peste bilanț voi trece, tocmai v-am spus că am avut un an minunat în care m-am distrat și mi-am rezolvat multe probleme. Voi pune accent pe wishlist. Dar nu voi înșira obiectivele anului viitor, ci 10 cărți pe care îmi doresc foarte mult să le citesc în 2015. Vreau să încep anul în forță. Vreau să mă prindă 2015 cu o super carte în mână. Pentru mine este foarte importantă lectura.

        De curând am descoperit o librărie senzațională. O librărie aproape unică, plină de cărți nemaipomenite. Nu este un secret pentru nimeni că am terminat Facultatea De Psihologie, dar recunosc, am trecut prin ea cam ca gâsca prin apă. Nu mi-au plăcut teoriile, însă mi-a plăcut practica și mult mai mult mi-a plăcut să citesc cărți psihologice. Din cărțile psihologice și din practică se învață adevărata psihologie. Sunt de părere că psiholgia este mai mult pentru suflet decât pentru minte. N-ai cum să ajuți pe cineva, dacă nu te ajuți mai întâi pe tine. Psiholgia este mai mult despre empatie și mai puțin despre teorie. Probabil că ceea ce spun pare o prostie, însă numai pe baza teoriilor este foarte greu să „citești” și să ajuți un om.

        Eu încă sunt la stadiul în care mă ajut pe mine. Caut tot timpul să mă educ, să scap de acele câteva metehne care nu-mi dau pace, să mă vindec și să evoluez. Tocmai pentru că eu sunt într-o continuă căutare de autocunoaștere și autodezvoltare, astăzi vă voi dezvălui cele 10 cărți pe care vreau să le citesc în 2015 și care, cred eu, mă vor ajuta foarte mult. Ordinea lor este aleatorie.

* „Leac pentru sufletele vătămate” de Dr. David A. Seamands – cine nu are sufletul vătămat? Cine nu are un trecut care îl apasă? Cine nu simte vina sau regretul? Cred că nu există om. Această carte este drumul spre vindecarea rănilor sufletești nerezolvate de trecerea timpului.

*„Cum să ajungi să spui NU” de Erwin W. Lutzer – am o mare problemă cu această incapacitate a mea de a spune „NU”. Îmi este greu să spun nu. Uneori cedez chiar și atunci când nu vreau să cedez. Uneori ofer mai mult ajutor decât sunt în stare. Mă bag în prea multe proiecte, tocmai pentru că nu pot refuza pe nimeni și ajung să fiu copleșită. Ajung să mă neglijez pe mine pentru satisfacția altora. Această carte este un îndrumător eficient pentru a pune capăt obiceiurilor îndărătnice pentru totdeauna.

* „Limbajul trupului și mincinoșii. Cum să detectezi minciunile care ți se spun în fiecare zi” de Dr. Lilian Glass – cât de cât reușesc să detectez minciunile. Reușesc să miros mincinoșii, dar am prostul obicei de a lăsa mincinoșii în banii lor. Adică nu le dau aproape niciodată peste nas. Nu-i atenționez că mă mint, ci-i las să se simtă „bine”, să creadă că m-au păcălit. Nu sunt o justițiară ca să-i corectez, dar nici nu sunt o proastă încât să mă las păcălită. Însă uneori, dau greș. Oricât aș fi de pricepută în detectarea minciunilor, se întâmplă să mai pic în plasă. Această carte mă va ajuta prin tehnicile de comunicare și limbajul trupului, să detectez ușor minciunile care mi se spun în fiecare zi.

* „Pe culmile succesului” de Zig Zaglar – cine n-ar vrea să atingă culmile succesului?! Cine n-ar vrea să devină un om de succes?! Din nou cred că nu există om. Zig Zaglar este cel mai convingător și mai apreciat orator al timpurilor noastre, care a conceput acest manual pentru a ne ajuta să ne examinăm mintea și spiritul, pentru a elimina gândirea îmbâcsită și pentru a evita împietrirea atitudinii.

secretele_creativitatii_de_michael_michalko* „Secretele creativității” de Michael Michalko – creativitatea se spune că este o sursă inepuizabilă, însă uneori îmi mai îngheață mintea. Este o artă să știi să-ți lași mintea liberă și să o pui să lucreze în numele creativității. Vreau să-mi extind laturile creativității. Secretele creativității dezvăluie modul de a gândi al celor care s-au impus de-a lungul timpului prin ideile lor, familiarizându-se cu mecanismele logice de soluționare a problemelor pe care le foloseau Einstein, Darwin, da Vinci, Freud, Picasso, Edison, Mozart, Louis Pasteur, Galileo Galilei, Alexander Graham Bell, Michelangelo, Bach, Walt Disney și mulți alții.

* „Îndrăznește să câștigi” de J. Canfield, M.V. Hansen – este un fel de: îndrăznește să acționezi, îndrăznește să vrei, îndrăznește să încerci, îndrăznește să ai curaj, îndrăznește să muți și munții din loc. Îndrăznește să câștigi este cartea care îți va da impulsul să acționezi în loc să eziți, să spui ceea ce trebuie atunci când ești tentat să taci și să preiei inițiativa în loc să lași pe oricine altcineva să acționeze în locul tău. Această carte ne va dovedi că nu este suficient să ai aspirații și visuri, ci că deții cu adevărat potențialul să le atingi și să le împlinești, obținând rezultate uimitoare.

* „Ghid practic de negociere” de Peter B. Stark, Jane Flaherty” – nu știu să negociez indiferent că vorbesc despre bani sau despre altceva. Cedez mai repede decât ar trebui, las prețul mai jos decât ar trebui și astfel am de pierdut. Acest ghid practic de negociere este cel mai bun profesor care mă va invăța cum să-mi dezvolt abilitățile de negociator și cum să contraatac când ceilalți încearcă să mă manipuleze.

* „Vinde fără greșeli” de Todd M. Duncan – în viață vindem emoții, încercăm să clădim încredere în jurul nostru, vrem să fim convingători și demni de urmat. Asta înseamnă să vinzi. A vinde este o artă, o știință, un joc pe care poți să-l pierzi sau să-l câștigi în funcție de cât ești de dispus să înveți din propriile greșeli sau ale altora.

femei_care_iubesc_prea_mult_de_robin_norwood_1

* „Femei care iubesc prea mult” de Robin Norwood – fac parte dintre ele. Limita dintre iubire și obsesie este foarte subțire pentru mine. Toată viața mea se învârte în jurul lui. Sper la o schimbare, eu dau tot mai mult, iar el pare să nu ofere nimic. Această carte sper că mă va ajuta să mă schimb eu, în loc să-mi doresc să se schimbe el

* „Cum să-l păstrez doar pentru mine” de Dana Săvuică – eh, asta iarăși e o treabă. Cred că este o mare provocare pentru toate femeile din lume. În această carte autoare își propune să-și ajute cititorii să-și redescopere sexualitatea, prin sfaturi practice, într-o manieră originală și eliberată de tabuuri sau prejudecăți. Abia aștept s-o citesc să văd dacă mă poate ajuta cu ceva. 🙂

Cam acestea sunt, deocamdată, cele 10 cărți pe care VREAU să le citesc neapărat în 2015. Sunt sigură că după ce voi citi aceste cărți, voi reuși să mai schimb câte ceva la mine. Vreau să devin mai bună, întâi citesc, apoi trec la fapte. 🙂

logo-lib-psihologie

Am devenit mai buna

10353716_478126255624174_548110836873946283_n

        Se pare că mie îmi schimbă viața numai bărbații. Curios, dar de fiecare dată când mă îndrăgostesc, o fac de un bărbat special, care deși nu este sufletul meu pereche, îmi schimbă viața. Într-adevăr nici eu nu cred în coincidențe și sunt de părere că tot ce ni se întâmplă în viață, ni se întâmplă cu un motiv. La fel cred că oamenii noi apăruți în viețile noastre, sunt meniți să ne schimbe viețile sau să ne ofere lecții prețioase de viață.

        Of, de câte ori am repetat cuvântul „viață”, dar nici nu contează, nu suntem la ora de română, ci la cea de filosofie. 🙂 Oricum, mărturisesc just și cu mâna pe inimă că după fiecare îndrăgostire, am devenit mai bună. Deși la vremea respectivă nu mi-am dat seama, fiecare tip a schimbat în mine câte ceva, m-a făcut să îmi doresc să devin mai bună, atât ca ființă spirituală, cât și ca om inteligent. Deși la „finish” întotdeauna am fost revoltată și spumoasă și chiar am blestemat ziua când i-am cunoscut pe respectivii, oricare au fost ei, când s-au liniștit apele, am realizat că am mai învățat câte ceva, că nu mai sunt aceeași din trecut.

        Probabil că nu veți crede, dar dragostea face minuni. Un om niciodată nu se schimbă de bunăvoie, o face numai din dragoste. Sunt ceea ce sunt astăzi datorită unor bărbați care m-au marcat. Deși nu-i mai iubesc, pe niciunul dintre ei, recunosc că au fost oameni buni și mi-au vrut binele. Deși soarta ne-a separat, sunt sigură că ei au poposit cu un scop în viața mea. Cineva m-a învățat să mă iubesc, să mă apreciez și să mă apropii de lectură și de studiu. Aveam numai 16 ani, iar el era mult mai mare decât mine, avea 24 de ani. Deși a fost o iubire mai mult platonică, datorită lui am dat la facultatea de Psihologie și tot datorită lui iubesc Filosofia. Un altul m-a învățat să lupt, să fiu ambițioasă, să mă respect mai mult și să îmi folosesc într-un scop constructiv și productiv toate cunoștințele pe care le am. Datorită lui m-am apucat de blogging. Da, din păcate sau din fericire, numai doi oameni mi-au marcat viața. Deși par puțini, nu sunt, oamenii ăștia m-au ajutat mai mult decât vă puteți imagina. Și le mulțumesc că au oprit și-n viața mea pentru o perioadă de timp.

         Acum stau și mă întreb, oare eu am schimbat viața cuiva? Oare eu am contribuit la alegerea unei căi în viața cuiva?!

         Abia aștept să îl cunosc pe următorul care îmi va schimba viața! 🙂

Dezvoltarea personala, o provocare

       Cred că toți am avut perioade în viața noastră în care am fost nemulțumiți de propria persoană, de propria viață, dar mai ales de făgașul pe care se îndreapta cursul vieții noastre. Cine spune că este super încântat de el însuși și de viața lui, fără să fi făcut nimic, înseamnă că minte. Dezvoltarea personală este foarte importantă. Cu cât simți că evoluezi mai mult, psihic și emoțional, cu atât ești mai mulțumit de propria viață. Cu cât ai parte de mai multe reușite și realizări, cu atât EU-ul tău pare să fie mai puternic. În fond, cine spune „nu pot” când totul îi merge strună?! Nimeni!

       Dar nu toți ne-am născut învățați. Nu toți am avut parte de o educație sănătoasă, nu toți suntem plini de curaj și dispuși să riscăm totul. Ce facem când simțim că NIMIC nu merge așa cum trebuie? Ce facem când totul pare urât și imposibil? Ce facem când suntem nemulțumiți de noi înșine? Facem un curs de dezvoltare personala, nu? Eu una așa aș face… spun aș face pentru că după ce am terminat liceul, am dat la Facultatea de Psihologie. De ce? În primul rând ca să mă ajut pe mine, ca să rezolv cu mine acele probleme emoționale și psihice pe care le aveam. Am reușit să scap de metehnele trecutului, m-am autoeducat și m-am transformat într-o femeie puternică, capabilă și deschisă. Acum sunt în stare oricând să o iau de la zero. Mă simt în stare să fac orice îmi doresc. Cât despre carieră, pentru că în jurul banilor și al carierei se învârte totul… n-am taine, dacă vreau să aplic pentru un post, o fac.

Untitled

        Dar în fine, să trecem peste „mine”. Acum vorbim de voi, de cei care aveți nevoie de un curs de dezvoltare personală. Acum aveți șansa de a aplica la un curs de dezvoltare personală dintr-o multitudine de programe de autodezvoltare online. Prin aceste programe de dezvoltare online veți putea arunca o privire rapidă asupra voastră, veți învăța cum să vă îmbunătățiți relațiile, veți învăța modalități ușoare și eficace de a descoperi lucruri noi despre voi și despre ceilalți, veți înțelege mai bine ce așteptări au ceilalți de la voi și de la munca voastră, veți învăța să dezvoltați un plan personal de îmbunătățire și muulte, multe, alte lucruri interesante și utile despre voi și despre propria viață.

        Măi, și ca să fim sinceri, cursurile astea de dezvoltare personală ne pot schimba viețile. Deși mulți sunt încăpățânați, nu cred în rețete minune de dezvoltare personală, nu se încred în consilierii respectivi și nici nu dau doi bani pe vorbele lor, dacă îți dorești cu adevărat să te schimbi și să evoluezi, dacă bagi la cap ce ți se spune și aplici teoriile învățate, atunci nu ai cum să dai greș… în sfârșit vei deveni un om nou, demn și puternic. Nimic nu-ți poate sta în cale dacă vrei să schimbi ceva la tine!

       Baftă!

Jocul ielelor în ipostază zilnică a eului

A sosit momentul optim pentru a vă recomanda unul dintre cele mai complexe bloguri, „Jocul ielelor în ipostază zilnică a eului”, sub semnătura iscusită a Lilianei Ștefan, sau Lolita cum o știm unii dintre noi în mediul online. Liliana nu este nouă în blogosferă, ba chiar este una dintre acele persoane care au reușit să își facă un nume în acest teritoriu frumos. Diferența dintre ea și mulți alții, printre care mă număr și eu, este că ea nu și-a promovat neapărat articolele, nici nu are nevoie, pe ea o recomandă talentul său inconfundabil. Jocul ielelor în ipostază zilnică a eului datează din 2009 și după cum vă dați seama, Liliana este una dintre veteranele cele mai de seamă ale blogging-ului. De obicei nu mulți sunt cei care rezistă peste ani, unii rămân fără inspirație, alții se plictisesc, unii își găsesc alte ocupații, alții privesc blogging-ul ca pe un hobby… scriu o dată la două săptămâni și cam atât. Dar nu și Liliana, Lolita noastră dragă și-a tratat blogul cu mult respect și conștiinciozitate… deși are o viață reală, spre deosebire de noi, cei care ne trăim viața mai  mult pe blog. 😀

        Eu una o admir pe Liliana, îmi place mult stilul ei, este implicată și devotată nu doar blogului, cât și cititorilor ei. Îmi place că nu și-a tratat blogul ca pe o afacere, se vede clar, după cum spune și ea, scrie din plăcere, scrie din pasiune, scrie din dragoste pentru viață, pentru frumos și pentru înțepepciune. Pe blog Liliana se relaxează, scrie despre dilemele existențiale cu care toți ne confruntăm la un moment dat, zbuciumul ei zilnic și al nostru, al tuturor, căutările sale proprii, bucuriile și tristețile sale, povești parfumate și duzinile prietenelor ei. Blogul său nu a fost conceput ca pe un jurnal unde ea să scrie vrute și nevrute, ci după cum mărturisește ea, pagina ei a fost concepută în primul rând din dorința de a interacționa cu cât  mai mulți semeni, cu acei oameni cu care ea este pe aceeași lungime de undă. Ea spune că a cunoscut oameni frumoși, și o cred pe cuvant pentru că și eu am cunoscut oameni deosebiți, activează pe grupuri minunate cum ar fi Duelul Minților, a participat la Miercurea fără Cuvinte a lui Carmen din Germania, la Life is Pictures a lui Costin Comba și este membră în Clubul Condeielor Parfumate inițiat de Mirela Pete, dar totodată mai scrie și pentru Duzinile din Psi Words inițiate de Camelia Sima. Tind să o admir, mă întreb oare când mai are timp și pentru o viață reală, pentru că știu că are o viață reală, este căsătorită, este familistă, femeie, om social… Liliana compune poezii, scrie eseuri, abordează teme filozofice și psihologice, scrie recenzii de carte, scrie despre stilul său de viață și și-ar dori să aibe timp numai pentru scris, să trăiască din asta… însă știm cu toții că nu se prea poate trăi din scris.

           Pentru Lolita scrisul este o meditație, o terapie, plăcere pură: „mă așez în fața calculatorului pentru a sta de vorbă cu mine însămi și pentru a-mi face o reevaluare a potențialului de reușită al blogului meu… Aș avea multe idei dar  majoritatea au fost abordate de altcineva, prin urmare voi încerca să fiu eu însămi, iar dacă o să-i placă cuiva să-mi spună… Viața aceasta care ne-a fost dăruită este mereu uimitoare și nu încetează să ne surprindă de fiecare dată, exact în momentul când ne așteptăm mai puțin… Pe parcursul ei, ca toți de altfel, am fost martor sau chiar actor la multe întâmplări mai mult sau mai puțin hilare. Din fiecare am învățat câte ceva și mi-am descoperit o altă latură a personalității mele care era acolo dintotdeauna, dar de a cărei existență nu aveam habar… Cândva doream să fiu psiholog. Atunci credeam că mi se potrivește această meserie, acum gândesc altfel. Fiecare meserie are frumusețea ei de necontestat, iar noi suntem cei care trebuie să o găsim. Dacă nu reușim să găsim Sfântul Graal, partea plină a paharului, și nu ne simțim bine în propria piele, atunci mai avem de explorat fețele noi ale vieții… Ideile ca și banii, nu sunt de fapt, în ultimă instanță, decât reprezentări ale avuției și instrument de schimb; și ambele se reflectă în stările de conștiință. Nici trupul nu mănâncă bani, nici sufletul nu se hrănește cu simple aparențe… Astfel, prefer să fiu stăpânul ideilor și nu sclavul lor.”

           Într-adevăr Lolita este stăpâna ideilor, stăpâna cuvintelor, stăpâna supremă a literelor, stăpâna exprimărilor… și reușește astfel să ne expună nouă, devoratorilor de frumos, stările sale, învățămintele sale, experiența sa de viață și astfel ne învață subtil, dar profund, ce este important în această viață, ne arată lucrurile cu adevărat frumoase și ce anume ar trebui noi să apreciem. Din punctul meu de vedere, Liliana este un filosof înțelept care vrea să facă lumea mai frumoasă și mai bună, mai ambițioasă, mai atentă la important.

          Vă recomand cu drag „Jocul ielelor în ipostaza zilnică a eului”…

Untitlednnnvv

 

P.S. Succes la SuperBlog 2013! Cât despre poză, nu am avut cum să „fur” nicio poză, așa că am făcut eu una, mi-am exersat talentul în Paint și PhotoScape, sper să nu te superi. 🙂

Brains, not Looks… dincolo de frumusețe se află inteligența

          De câte ori ați întâlnit firme care să se ghideze după motto-ul Brains, not Looks?! Cred că de puține ori… mie una mi s-a întâmplat pentru că fac parte din categoria celor care au întâmpinat dificultăți la angajare datorită aspectului fizic. Nu sunt o urâțenie, dar nu sunt nici o frumusețe ostentativă, iar la joburile la care am aplicat eu se cerea criteriul de „aspect atractiv”. Și nu am aspirat la un job de model, nici nu vroiam să fac videochat… ci doar să lucrez în domeniul vânzărilor. Luca Mazilescu este fondatorul grupului de facebook Brains, not Look, un grup care cât de curând va lua amploare datorită mișcării sociale pe care o promovează, și anume inteligența înaintea frumuseții. Mi se pare absolut normal, în orice domeniu ar trebui să conteze mult mai mult inteligența și mai puțin aspectul fizic, pentru că performanța și randamentul dus la cel mai înalt nivel nu se obține sub sceptrul unui aspect atractiv. Ideea de frumusețe este și ea relativă, pentru că într-o anumită măsură toți suntem frumoși, iar frumusețea se naște o dată cu inteligența, o dată cu personalitatea și cu o atitudine plăcută. Ești frumos când ești îngrijit, când știi să îți pui în valoare anumite calități fizice, când personalitatea ta devine un punct de interes pentru cei din jur și când atitudinea denotă dezinvoltură și siguranță în forțele proprii.

1011166_576845825669543_350665529_n        Ca să fiu sinceră nicio firmă nu ar trebui să se ghideze după frumusețe, ci după inteligență și după capacitățile intelectuale. Potențialul contează și nu neapărat experiența într-un domeniu, contează perseverența, dăruirea și dorința nestăvilită de evoluare. Acestea sunt criteriile pe care angajatorul trebuie să le aibe în vedere. Experiența se dobândește și frumusețea vine o dată cu cunoașterea omului. De câte ori nu ni s-a întâmplat să cunoaștem sau să fim întâmpinați de oameni extraordinar de frumoși fizic, dar care nu știu să lege trei cuvinte, care nu sunt empatici cu nevoile clientului, care nu sunt puternici și care nu își doresc să își depășească statutul. La fel ca în dragoste, un om mai puțin frumos fizic va da totul pentru a mulțumi angajatorul și va încerca să suplinească acele lipsuri fizice printr-o muncă asiduă și prin dăruire. Un om inteligent și nu prea frumos fizic, va munci dublu pentru a-și demonstra calitățile pentru care a fost angajat. Pe când frumosul, crede aproape întotdeauna că acel job i se cuvine, iar frumusețea și imaginea sa sunt de ajuns. Avem n exemple în întreaga lume în care inteligența a valorat mult mai mult decât frumusețea, în care munca a suplinit cu brio ceea ce mama natură n-a vrut să dea, în care puterea și atitudinea au câștigat prestigiul. Un zâmbet frumos și o privire plăcută nu pot duce o afacere pe culmea succesului. Bine, depinde și de domeniu. Dar până și în industria frumuseții ajung pe culmile succesului doar cei care pe lângă frumoși sunt și inteligenți. Mulți consideră că dacă ești frumos ești prost, sau dacă ești urât ești inteligent, nu este neapărat așa. Avem frumoși inteligenți, sunt peste tot, la orice pas. Oameni care fără inteligență nu ar fi reușit să răzbească, chiar cu toată frumusețea din lume.

         Luca Mazilu în prezent caută un blogger care să se încadreze în tiparul Brains, not Looks și care să îl ajute să promoveze acest grup. Un singur om va reuși, dar putem lua cu toții parte la această mișcare, pentru că toți vrem să punem punct discriminărilor din punct de vedere fizic, toți vrem să fim observați dincolo de aspect și toți vrem să avem șanse egale. Ca să pot fi eu cea care câștigă locul de muncă oferit de firma la care lucrează Luca, ar trebui să intuiesc domeniul de activitate al firmei și dacă stau să mă gândesc… industria care are cel mai mult nevoie să i se „spele”, să spunem așa, reputația cumva greșită pe care oamenii de rând i-au atribuit-o, este cea a frumuseții. Așadar cred că avem de-a face cu o firmă de Beauty, Fashion&Style. Vânzări de hăinuțe, lenjerii intime sau cosmetice. De ce m-am gândit tocmai la industria frumuseții?! Pentru că din ce în ce mai mult oamenii de rând sunt de părere că ceea ce este frumos trebuie să fie neapărat și prost sau lipsit de valoare. Ei bine nu este așa, în domeniul vânzărilor Beauty, Fashion&Style, frumusețea nu este de ajuns, cei mai de ajutor sunt oamenii inteligenți care să demonstreze frumusețea ca pe o artă și nu ca pe un atu. Deși pare cumva anapoda ca o firmă ce comercializează produse și unelte ale frumuseții, să aibe ca și curent de promovare tocmai replica Brains, not Looks. Dar lucrurile să știți că au sens, pentru că întotdeauna frumusețea a fost criticată și discriminată. Cu cât un om sau un produs arată mai bine, cu atât mai mult este respins. Și ne întrebăm de ce Dumnezeu așa?! Pentru că avem impresia că e lipsit de sens. Întotdeauna femeile frumoase au luptat să demonstreze că dincolo de aspectul unei femei fatale, se află un suflet, o inteligență, niște vise și niște dorințe bine stabilite. Cu toții am emis la un moment dat păreri despre cei care promovează frumusețea, cum sunt și modelele, că neapărat au și o inteligență redusă, îi vedem ca pe niște roboței frumoși și atât. Ei bine nu este așa, eu interpretez motto-ul Brains, not Looks în felul următor: Dincolo de frumusețe este inteligența. Practic suntem îndemnați să observăm nuanța și nu forma, fondul și nu neapărat aspectul. Dacă firma pentru care Luca lucrează ar fi fost din domeniul tehnic, IT și alte grozăvii, cred că Brains, not Looks nu și-ar mai fi avut rostul. Este de la sine înțeles că un domeniu tehnic are nevoie de oameni cu o super pregătire. Oricum să stai într-un birou, în spatele unui calculator, nu ai nevoie de frumusețe și probabil că nici nu ți-o cere. Dar în momentul în care firma comercializează frumosul, să îi spunem așa, și iese în lume cu el, are nevoie de oameni care să promoveze conceptul de Brains, not Looks. Care să facă lumea de rând să înțeleagă că dincolo de frumusețe se află multă inteligență, muncă, sacrificiu, perseverență, putere… iar produsul finit, frumos, dus la rang de artă, nu este decât munca unei minți sclipitoare. Nu știu, poate greșesc, dar eu așa interpretez conceptul de Brains, not Looks și cred că nu mă înșel.

         De ce sunt eu potrivită pentru a promova grupul Brains, not Looks, în primul rând pentru că am experiență pe paginile de socializare, pentru că sunt empatică, intuiesc nevoile clientului și de ce să vă mint, datorită faptului că sunt licențiată în psihologie pot pătrunde în substraturile problemelor. Sunt comunicativă, știu să lucrez în echipă, sunt diplomată și întotdeauna caut să evidențiez pozitivul a ceva. Sunt foarte corectă și am mania de a mă implica mai mult decât trebuie, consider asta o calitate. Am tot timpul din lume pentru a mă ocupa de acest job, am răbdare, sunt perseverentă și nu mă las până nu îmi ating scopul. Deși pare ca și cum aș scrie un CV, acestea sunt calitățile după care mă ghidez și am simțit nevoia să vi le împărtășesc și vouă. Tocmai pentru că nu sunt o super frumusețe, pot fi unul din reprezentanții curentului Brains, not Looks. Vreau să demonstrez că susțin frumusețea născută din inteligență. Vreau să muncesc și știu că mi se potrivește acest job tocmai datorită capacităților mele. Inteligența este cel mai mare atu al frumuseții.

          Brains, not Looks, inteligența stă în spatele frumuseții desăvârșite…

             Susține și tu curentul Brains, not Looks!!!

994164_576496952371097_921532054_n

Despre Lucrurile Ultime de Otto Weininger

tn1_despre_lucrurile_ultime

              „Despre Lucrurile Ultime” de Otto Weininger este o colecție care adună fragmente “veșnic verzi“ din cultura umanității împletind discursuri din artă, literatură, științe sociale și religie care constituie, dincolo de renumele auctorial și de valoare pentru fiecare domeniu în parte, pilde ale înțelepciunii tuturor vremurilor.

             Autorul straniu și inclasificabil, în ciuda etichetărilor spectaculoase, Otto Weininger (1880-1903) de origina austriacă, se înscrie deliberat pe direcția unei gândiri exaltate, rebele, intolerante. Reflecțiile sale psihologice și filozofice vădesc o profunzime care ar fi fost, poate, confirmată și precizată de lucrări ulterioare, dar care, altfel, ne mărturisesc o neliniște vecină cu patologia, dar și graba autorului de a-și tematiza intuițiile, parcă presimțindu-și neputința de a prelungi durata vieții măcinate, probabil, de poveri greu de imaginat. Țin să precizez că autorul, deși un geniu incontestabil al acelor vremuri s-a sinucis la vârsta de 23 de ani în casa în care a murit și Ludwig van Beethoven, lăsând în urmă două scrisori, una pentru tatăl său și alta pentru fratele său Richard spunându-le că are de gând să se împuște. Niciodată nu s-a aflat cu exactitate ce l-a determinat să își curme viața într-un mod atât de subit și straniu… au existat doar supoziții. Acesta este înmormântat la Viena, iar pe lespedea mormântului său a fost scris un epitaf compus chiar de tatăl său: “Sub această lespede odihnește un tânăr al cărui spirit nu a găsit niciodată liniște pe pământ. Iar în momentul în care a făcut publice revelațiile spiritului și sufletului său, nu a mai putut suportat să rămână printre cei vii. A căutat locul morții unuia din cei mai valoroși oameni ai Vienei, casa din Schwarzspanier, unde și-a nimicit existența trupească. “

            Fragmentele din această carte reiau ideile îndrăznețe și provocatoare din Sex și caracter ( Geschlecht und Charakter, 1903) și analizează rostul culturii și al moralei în fața provocărilor științei, într-o lume pozitivistă, care estompează individualitățile. Aforismele care întregesc lucrarea ne pun în față un proiect ale cărui fărâme ne permit să intuim anvergura pe care ar fi putut-o atinge gândirea acestui autor.

          Sunt sigură că dacă marele scriitor și filosof ar fi îndrăznit să înfrunte viața și să își înfrângă pornirile suicidale, și ar fi scris în continuare ideile sale de geniu, ar fi reușit să ne lase o moștenire de o valoare incotestabilă întrecând, poate, chiar și mai marii săi predecesori. Adevărurile sale teoretice deși aparent brutale, contrazicând sau chiar aprobând nume mari precum Kant, Goethe, Schopenhauer, Nietzsche și chiar Platon, pot zdruncina concepțiile și celor mai luminați cititori și învățați. În lucrarea sa „Despre Lucrurile Ultime”, autorul dezbate problematica sadismului și a masochismului, imoralitatea dusă până la ilegalitate și crimă, culminând din păcatul originar. Otto Weininger dezbate noțiunile de bine și rău, de adevăr și minciună, de loialitate și trădare, boală și sănătate, îndrăznind chiar să demonteze oarecum creștinismul prin părerile sale despre Dumnezeu sau Diavol… ajungând să parcurgă cam toate întrebările existențiale pe care un om și le poate pune.

        Deși autorul este catalogat drept misogin și antisemit, aceasta este o carte care merită fără doar și poate atenția tuturor, sau măcar a iubitorilor de filosofie în căutarea adevărului absolut. Este o lucrare care instigă la gândire, care te trezește din amorțeală, care îți poate întări propriile convingeri sau din contră, mai crud, le poate demonta.

        În încheiere vă voi lăsa o serie de aforisme care mie mi-au atras atenția în mod deosebit.

“Omul să acționeze astfel încât individualitatea sa ca întreg să se manifeste în orice moment.“

“Libertatea, am putea spune, există numai pentru un moment.“

Cea mai înaltă expresie a oricărei morale este : Fii!

Să vrei! Înseamnă: Să te vrei pe tine în întregime!

Iubirea creează frumusețe, credința creează ființa, speranța creează fericirea, toate împreună creează viața.

Plăcerea este corelativul psihic al creației. Voluptatea este însoțită de durere intensă deoarece în ea confluează creația și nimicirea.

Epilepsia este neajutorare totală, cataplepsie, deoarece criminalul a devenit jucăria gravitației. El nu poate păși. Senzația epilepticului: ca și cum s-ar fi stins lumina și lipsește orice sprijin din exterior. Țiuitul urechilor în cădere: este posibil ca atunci când dispare lumina să apară zgomotul. Un epileptic are viziuni roșii: iad, foc.

Crima reprezintă autojustificarea criminalului; prin crimă el vrea să dovedească faptul că este nimic.

Oare nu cumva cu cât există mai multă voluptate și mai multă poftă senzuală în relația bărbatului cu femeia, cu atât mai scăzut va fi nivelul etic al copiilor? Nu cumva cu atât mai criminal va fi fiul, cu atât mai târfă va fi fiica?

Ne iubim părinții biologici! Iată, aici, dovada că i-am ales.

Dacă omul nu s-ar fi pierdut pe sine la naștere, el nu ar mai fi trebuit să se caute și să se regăsească.

“Orice boală este și vină și pedeapsă; orice medicină trebuie să fie psihiatrie, psihologie, știința îngrijirii sufletului. Ceea ce duce la boală nu este ceva ne-moral, adică inconștient, și orice boală este vindecată imediat ce este recunoscută și înțeleasă interior de către însuși bolnavul.”

Arta creează, știința distruge lumea senzorială; de aceea artistul este erotic și sexual, iar omul de știință este asexual. Optica distruge lumina.

Un om nu poate fi răpus în interiorul lui prin nimic altceva decât prin lipsa de religie.

Știința este asexuală deoarece resoarbe, artistul este sexual deoarece emană.

Numai prin sine poate cunoaște omul adâncimea lumii: în el se află toate conexiunile lumii.

Când o femeie surprinsă nudă țipă, înțelegem că ea se teme că nu arată suficient de bine.

Stelele fixe semnifică îngerii în om. De aceea omul se orientează după ele; de aceea femeile nu posedă niciun simț pentru cerul înstelat: la ele, orice simț pentru îngeri sfârșește la bărbat.

Aș putea rescrie mare parte din citatele filosofice pline de înțelepciune, dar tot nu aș reuși să vă fac înțeleasă pe de-antregul măreția cărții Despre Lucrurile Ultime”, de aceea vă invit să o citiți cu prima ocazie pe care viața v-o va oferi…

Mie mi-a lăsat impresii profunde…

OttoWeiningerspring1903

 Atenție!!!! Foarte important!!! Dacă această recenzie va acumula 15 comentarii, ROMSILVA va planta un copac! Așa că vă rog frumos, pentru plantarea unui copac, haideți să comentăm împreună… măcar 15 comentarii să acumulez.

Pentru a achiziționa cartea click aici pentru cel mai avantajos preț!

Recenzie scrisă de Gheorghe Alina pentru Campania vALLuntar, ediția a doua… inițiată de Editura ALL.