Doneaza 2% pentru copiii bolnavi de cancer si leucemie

          Te-ai gândit vreodată că binele se dă din mână în mână? Te-ai gândit că puținul oferit astăzi, poate aduce ceva bun zilei de mâine? Te-ai gândit că în România sunt o mulțime de copii și de tineri bolnavi de cancer și leucemie? Ai văzut câți copii și câți bătrâni sunt pe străzi? Ai văzut că România are o mulțime de familii sărace? Dacă da, află că din puținul tău, îi poți ajuta! Cum? Dacă donezi 2% din impozitul tău pe venit, lucrurile pentru ei pot deveni mai ușoare. Donează 2% și poți alina suferința unui copil bolnav de cancer sau îi poți oferi o farfurie de mâncare unui bătrân de pe stradă!

asociatie umanitara

          Asociația Umanitară „Misiunea Speranță pentru România” este cea care se luptă zi de zi cu problemele financiare și neajunsurile din țara asta pentru a ajuta oamenii din România. De-a lungul vremii au fost ajutați o mulțime de copii bolnavi de cancer și de leucemie. Zi de zi copiii bolnavi, bătrânii străzii, copiii străzii și familiile sărace sunt susținute de această asociație. Ideea este următoarea, fără noi asociația nu poate oferi ajutor. Fără puținii bani pe care îi putem oferi, acei oameni vor rămâne la fel de oropsiți ca și până acum.

leucemie

         Din puțin se face mult. Chiar dacă 2% din venitul tău nu înseamnă mult, gândește-te că împreună putem schimba ceva, împreună putem da șansa la viață copiilor bolnavi sau îi putem hrăni pe cei foarte săraci. Minunile există. Nu este niciun secret pentru nimeni că și eu am avut probleme de sănătate și am trecut prin numeroase intervenții chirurgicare. Mulțumesc lui Dumnezeu, deși a fost greu din toate punctele de vedere, mai ales financiar, am reușit să trec peste aceste probleme. Dar din experiență vă spun că banii sunt foarte importanți. Degeaba gândești pozitiv și te lupți dacă nu ai banii necesari pentru a duce lupta până la capăt. Eu am avut nevoie de vreo 5.000-6.000 de euro, dar gândiți-vă că tratamentele pentru cancer și leucemie ajung la ordinul zecilor și sutelor de mii de euro. Cum să faci rost de atâția bani când poate nu ai de unde?! La cine să apelezi? Pe cine să rogi să te ajute? Evident speri că o asociație te va ajuta. Însă dacă asociația umanitară nu este susținută de noi toți, cei sănătoși și cu venituri stabile, atunci bolnavii și oamenii săraci nu pot face altceva decât să se stingă.

         Trebuie să ne susținem între noi, să ne ajutăm și să încercăm să dăm o mică mână de ajutor Asociației Umanitare „Misiunea Speranță pentru România”. Haideți să susținem împreună viața! Haideți să ducem cauza asociației mai departe! Împreună putem reda sănătatea celor mai puțin norocoși!

         Se poate! Donează 2% din impozitul pe venit și ajută! Implică-te!

misiunea speranta pentru romania

Caut bloggeri cu suflet si oameni cu bani!

UPDATE: Din pacate Oana s-a stins, Dumnezeu s-o odihneasca! 😦

Simona Tache, prin articolul ei, m-a impulsionat să scriu și eu despre povestea Oanei – fata care se luptă cu cancerul pentru a-și redobândi viața! O luptă grea, nu-i așa?! Dar nu imposibilă!

Screen-Shot-2014-10-07-at-15.44.42

 Oana Livadariu are 34 de ani și a reușit să câștige acum ceva timp o bătălie importantă cu cancerul. Acum 4 ani s-a trezit din senin cu o tumoră pe creier de mărimea unei portocale. A fost operată în 2010 la spitalul Bagdasar, apoi a făcut radioterapie la Berlin. A avut parte de o victorie importantă, însă trimful nu a durat mult. Astăzi cancerul a recidivat, însă într-o formă mult mai agresivă. Oana nu se mai luptă cu o tumoră compactă, ci cu o mulțime de celule nimicitoare care i s-au infiltrat peste tot în creier, printre cele sănătoase. De data aceasta România nu o poate salva. Singura ei șansă este să plece în străinătate, în Canada, la Montreal Neurological Institute and Hospital, pentru a face o intervenție chirurgicală printr-o metodă specială. Tehnica se numește fluorescence-guided resection of brain tumors și presupune rezecția celulelor tumorale cu ajutorul unei substanțe fluorescente, care delimitează vizual zonele infiltrate.

        Ideea este următoarea, Oana poate fi operată, își poate recâștiga viața și sănătatea, numai că operația este extrem de scumpă. Intervenția salvatoare a fost estimată la 100.000 de euro. Bani care nu se pot strânge bătând din palme, mai ales că de 4 ani, Oana s-a tot „plimbat” prin spitale și a avut cheltuieli foarte mari. În prezent tânăra urmează o cură cu citostatice, însă tumora continuă să crească, să se dezvolte și să-i impânzească creierul. Este în pericol, nu se simte bine deloc. Timpul este principalul ei inamic. Nu mai există vreme, fiecare secundă contează, așa cum fiecare bănuț o duce mai aproape de vindecare.

         Dacă vreți să donați, iată conturile ei:

Oana Livadariu:
Raiffeisen Bank (cod SWIFT RZBRROBU), sucursala Victoriei
LEI – RO34 RZBR 0000 0600 0834 2460
EURO – RO05 RZBR 0000 0600 1532 2908
CONT PAY-PAL: dearwanna@yahoo.com

BiletEXTERNARE.IOB_

        Rugămintea mea, dragi bloggeri, este să scrieți despre Oana! Să faceți lumii cunoscută povestea ei. Să încercăm să o ajutăm promovând cazul ei pe cât mai multe bloguri și pe toate rețelele de socializare. Să luptăm pentru ea, în scris, așa cum o facem pentru concursuri, cu același patos. Să ne unim forțele și să o ajutăm să strângă banii. Împreună putem schimba destinul Oanei. Împreună îi putem reda sănătatea. Haideți să ne rupem pentru o secundă din rutina noastră, să lăsăm pentru un moment advertorialele sau articolele pline de miez, și să scriem despre Oana Livadariu – tânăra care luptă cu boala mai ceva ca o războinică. În vreme ce unii își bat joc de propria sănătate și de propria viață, Oana a înțeles, printr-o modalitate crudă, că viața este cel mai de prețios dar și că sănătatea este cu adevărat cea mai importantă. Viața nu are preț! Să nu lăsăm banii să ne încurce!

         Oana își dorește să trăiască! O ajutați?

P.S. Pentru mai multe informații, dați click mai sus, pe articolul Simonei Tache! Vă mulțumesc anticipat pentru fiecare donație, share și articol pe care îl veți scrie despre Oana! Vă pup!

Green Sugar – dulcele sanatatii

         N-am recunoscut niciodată, însă adesea îmi spuneam: „Lasă dulciurile, Alina! Oprește-te! Nu mai pune așa mult zahăr în cafea! Lasă zahărul, ignoră-l, cumpără-ți îndulcitor”. Dar numai ideea de a-mi lua un produs sintetic, mă îngrozea. Așa că am continuat să consum tone de zahăr, să-mi beau cafeaua super dulce, să-mi îndulcesc peste măsură laptele deja dulce, până ce kilogramele în plus m-au ajuns din urmă.

       Poate că nu sunt grasă, poate că n-am o greutate îngrijorătoare, însă la înălțimea mea, cele 5-6 kilograme în plus, se văd. Și-am continuat să persist în prostie până când într-o zi am spus „STOP, DE ASTĂZI NU O SĂ MAI CONSUM ZAHĂR”. Dar am trișat, nu am făcut-o din propria voință, că am eu tărie de caracter, ci pentru că am aflat de Green Sugar Remedia care m-a convins prin propria-i prezentare.

IMG_20140518_171329

         Și ca să fiu sinceră, da, prezentarea mă încânta și îmi făcea cu ochiul, dar nu eram 100% convinsă că Green Sugar este așa bun. Dar mi-am spus că încercarea moarte n-are și mi-am comandat, pentru început, Green Sugar – 50 stick pentru cafea, lapte și ceai; și Green Sugar Cooking la 350 de grame. Eu sunt înnebunită după dulciuri și chiar dacă nu le fac eu, mama prăjitureșete în fiecare săptămână și m-am gândit să nu înlocuiesc zahărul numai în cana mea, ci în întreaga mea alimentație. A mea și a familiei mele, bineînțeles.

Când am primit coletul eram foarte încântată, abia așteptam să îl gust, să îl încerc și chiar am făcut-o. L-am gustat fără să-l mai pun în ceva și curios, nu mi s-a părut prea dulce. Gustul era un dulce răcoritor. Și-atunci m-am gândit – să vezi că nu o să îndulcească prea tare. Eram oarecum dezamăgită. Mi-am făcut repede o cafea, am desfăcut un pliculeț și l-am turnat peste licoarea neagră. În mod normal eu îmi beau cafeaua, 250 ml, cu 3 pliculețe de zahăr, dar am zis să încerc cu unul și când colo, ce să vezi, cafeaua era atât de dulce pe cât îmi plăcea mie. Am rămas uimită. Mi-am dat seama că în stare solidă nu e chiar dulce, dar odată dizolvat, Green Sugar îndulcește mai bine și mai eficient decât zahărul obișnuit.

IMG_20140521_131433

       A doua zi, vrând-nevrând, am pus-o pe mama să facă un desert. Orice, ce avea ea chef să plămădească. Așa că s-a pus pe treabă, biata de ea, și a încropit o plăcintă cu brânză dulce în foietaj. Ne-a fost puțin greuț să potrivim Green Sugar-ul în plăcintă. Mama era obișnuită cu măsurile de zahăr normal, așa că am cam pus pe bâjbâite. Am pus Green Sugar în plăcintă, mult, mult mai puțin decât am fi pus zahăr normal, iar rezultatul a fost o plăcintă foarte dulce, FĂRĂ să îi schimbe gustul! Mă așteptam ca plăcinta să aibă un gust amărui, Green Sugar fiind din Stevie Rebaudiana și Eritritol, iar stevia în mod normal are o tentă amăruie, dar n-a fost așa. Green Sugar n-a modificat DELOC gustul plăcintei mele, chiar dacă a fost coaptă la cuptor, la peste 120 de grade, sau pe-acolo, nu știu exact, nu mă pricep la gătit și cuptoare.

IMG_20140521_131612

       Și ca să trec direct în miezul „problemei”… haideți să vă spun mai multe despre Green Sugar și de ce m-a convins să îl cumpăr și să rămân fidelă acestui produs. Da, în principiu a contat gustul. Însă știm cu toții că ce este bun la gust nu este musai să fie și sănătos. Și pentru că vreau să slăbesc și să adopt o alimentație sănătoasă de acum încolo, am ales Green Sugar tocmai pentru că este un îndulcitor 100% natural, cu zero calorii și zero indice glicemic. Green Sugar este un produs eco, pe bază de extract uscat din frunze de Stevia Rebaudiana și eritritol, obținut din porumb, prin procesul natural de fermentație, în prezența drojdiei Moniella Pollinis.

IMG_20140521_130443

        Spre deosebire de alți îndulcitori pe bază de stevie, Green Sugar este singurul produs, de pe piața din România, al cărui gust a fost stabilizat. Green Sugar NU modifică gustul alimentelor, nici măcar în urma procesului de gătire la temperaturi înalte. Amăreala specifică steviei a fost înlăturată 100% din produsul finit Green Sugar, astfel zahărul verde nu compromite gustul original indiferent că vorbim de o prăjitură, o limonadă, o cafea sau un ceai aromat. Și dacă tot am clarificat gustul, trebuie să știți că Green Sugar nu fermentează și este recomandat cu succes persoanelor care suferă de diabet, fenilcetonurie, sindrom de colon iritabil și colită de fermentație. În cazul persoanelor supraponderale, extractul de stevie rebaudiana creează o senzație de sațietate, având o acțiune dublă asupra centrului responsabil cu foamea din creier și asupra terminațiilor nervoase din stomac. Și nu doar atât, Green Sugar NU produce carii, NU prezintă risc cancerigen, așa cum o fac îndulcitorii sintetici, și are acțiune antibacteriană și antifungică. Deci NU are efecte negative asupra organismului. În general, majoritatea alimentelor de pe piață sunt modificate sau conțin conservanți dăunători sănătății noastre. Ei bine, Green Sugar NU are în componența sa materii prime modificate genetic și NU produce dependență prin administratea pe termen îndelungat.

IMG_20140521_130433

         Practic, pe scurt, Green Sugar oferă organismului următoarele beneficii:

– menține echilibrul glucozei în sânge;

– stimulează secreția de insulină;  

– reglează mecanismul gastro-intestinal;

– stimulează activitatea cerebrală;

– scade pofta de mâncare;

– scade pofta de dulce;

– reglează tensiunea arterială;

– scade nevoia de fumat;

– adjvant excepțional în curele de slăbire.

       După cum vedeți, Green Sugar are o sumedenie de beneficii. Pe mine m-a convins, dacă ai și tu de gând să îți comanzi Green Sugar, trebuie să știți că produsul este disponibil sub 5 forme de ambalare:

–  Green Sugar Sticks – pachete de 200, 100 și 50 de pliculețe;

–  Green Sugar Cooking – borcan de 350 ml și pungă de 1000 ml;

–  Green Sugar comprimate;

–  Green Sugar lichid.

       Ce spuneți, renunțați și voi la zahăr? Eu zic că este timpul să trăim cu adevărat SĂNĂTOS! Nu uitați, GREEN SUGAR (PENTRU COMANDA), un produs marca Laboratoarele Remedia!

IMG_20140518_171405

Triciclete pentru copii

        Două mame discutau în parc, își țineau copilașii mici de 2-3 ani pe lângă ele de parcă erau niște cățeluși. Una voia să cumpere pentru cel mic un nou căruț. Cealaltă voia ceva prin care să îl pună în mișcare pe cel mic, el având o ușoară tendință de îngrășare. Vrând să nu atrag atenția asupra mea, mă prefăceam că citesc dintr-o carte. Cea cu copilul grăsuț recunoscu că dădu greș în alimentația copilului, cealaltă se bătea cu pumnul în piept că este o mamă model. Iată o parte din discuția lor:

–  Dragă, n-are rost să chinui copilul cu dietele, când își va da drumul la creștere, va slăbi văzând cu ochii. Eu abia aștept să îi cumpăr lui David un nou căruț, nu prea îi place să meargă pe jos, iar mie nu îmi place să îl duc în brațe. Așa că un cărucior este soluția ideală.

–  Eu nu vreau pentru băiatul meu un căruț. Nici lui nu-i place să meargă prea mult, nici în patru lăbuțe nu prea a mers. Nu știu ce să fac, i-aș cumpăra o tricicletă. Poate așa va fi mai activ.

–  O, daaa, bună idee cu tricicletele sunt acum o grămadă de modele de triciclete și oricum, dacă nu vrea și nu vrea să dea din pedale, îl împingi tu.

Tricicleta-Boby-Deluxe-Ring-Rosu-11516-7

–  Aaa, nu, nu vreau să îl împing eu, o să deconectez mânerul pentru părinți. Tricicleta vreau să fie pentru Andrei o jucărie cu care să fie mai activ. Vreau să-l educ astfel încât să îi placă să pedaleze, să îi placă să meargă cu ea și să-mi ceară el să ieșim prin parc cu tricicleta.

–  Vai dragă, dar nu poți chinui copilul așa. Dacă nu vrea, trebuie să îl împingi, nu îl poți traumatiza.

–  Poate par o mamă rea, dar nu-l traumatizez deloc. Trebuie să meargă pe jos. Are deja doi ani și jumătate, nu face mișcare. Pentru sănătatea lui, ca să se dezvolte armonios și ca să nu ajungă obez, tricicleta este soluția ideală. Altfel, va fi mereu un copil mămos, mereu după fustele mele, deloc descurcăreț, inadaptat poate… mișcarea îi va face bine, atât pentru corp, cât și pentru dezvoltarea lui intelectuală. Nu vreau să îl protejez la nesfârșit. Știu că este mic. Nu-l voi lua la piață cu tricicleta. Dar măcar pe timp de vară, o oră spre seară, să ieșim împreună prin parc, să facă mișcare cu tricicleta.

–  Dar noaptea îți doarme în camera lui?

–  Nu, tocmai. Noaptea doarme tot cu noi. Așa dacă va face mișcare cu tricicleta, seara va fi atât de frânt încât va adormi acolo unde îl voi pune. Am cam dat greș ca mamă, l-am hrănit prea mult și nici nu reușesc să îl dezvăț să nu mai doarmă cu noi. Cred că tricicleta va fi minunea care ne va schimba obiceiurile proaste.

–  Prea multă bază îți pui într-o simplă tricicletă. Eu tot căruț îi iau lui David.

–  Nu-i vorba că-mi pun prea multă bază într-o tricicletă, dar știu cât de importantă este mișcarea în dezvoltarea unui copil. Iar eu sunt o mamă care recunoaște când greșește.

În acel moment m-am ridicat de pe canapeaua pe care stăteam, m-am dus la mămica lui Andrei și i-am spus că o admir. I-am mai zis că ideea de a-i cumpăra o tricicletă celui mic este cea mai bună decizie pe care o putea lua. Am plecat cu un zâmbet pe chip, m-am bucurat să descopăr o așa mamă tânără, dar atât de responsabilă. Tricicletele într-adevăr fac minuni pentru un copil!

banner-5-6m56

Impulser – izvorul sanatatii

        În general, noi oamenii, până nu ne lovim cu capul de pragul de sus, nu-l vedem pe cel de jos. Tineri fiind, ne considerăm sănătoși, nemuritori și invincibili. Nu dăm prea multă atenție sănătății noastre și sărim frecvent peste vizitele la doctori. Am investi bani în orice altceva, numai în sănătate nu. Sănătatea este de cele mai multe ori pe ultimul plan. Abia când ne îndoim de durere, la propriu, ne hotărâm să mergem la medici și să cerem ajutorul. Uneori este târziu, alteori este prea târziu.

        Eu m-am născut cu un handicap locomotor și-am ajuns la vârsta mea, 27 de ani, să am proteze atât la ambele șolduri cât și la ambii genunchi. Cele patru ortoplastii totale de șolduri și genunchi nu au fost deloc ușoare… dar oricât de grele au fost operațiile, recuperarea este de o mie de ori mai grea. Până să fac operații am avut dureri, mă dureau picioarele foarte tare, dar tot credeam că este o „pasă”, o stare care va trece cu câteva antiinflamatoare. N-a fost așa… am ajuns să mi se blocheze șoldul drept… până am ajuns la operație am stat în pat și tare greu mi-a fost. Prima operație a atras-o pe a doua, a doua pe a treia, până am ajuns la cea de-a patra. Eram praf, ortoplastiile erau singura mea șansă de a mai merge vreodată. Și astfel, timp de doi ani, eu n-am mers niciun pas. Abia dupa ce am încheiat cu ortoplastiile și am făcut câteva luni de recuperare am reușit să fac și eu primii pași cu cadrul. Durerile musculare erau atroce. După o perioadă așa lungă de repaus, fiecare pas era un chin pentru mine.

impulser_home_2

        Am făcut fizioterapie, kinetoterapie, ultrasunete și masaj. Dacă aș fi făcut magnetoterapie m-aș fi recuperat poate mai repede. În prezent merg cu bastonul, încă fac kinetoterapie, iar durerile musculare nu mai sunt atât de violente ca la început. Însă… am probleme și cu coloana și cu celelalte articulații, am și osteoporoză și o artroză care îmi macină cartilajiile… complicată treaba cu afecțiunile mele. Sunt un cocktail de afecțiuni, dar continui să lupt și nu am de gând să mă las. Ideea este că mereu mă doare câte ceva… ba un cot, ba un umăr, ba o gleznă, ba coloana, ba am crampe musculare. Mișcarea, exercițiile de kineto și masajul mă ajută foarte mult… însă magnetoterapia mi-ar fi mult mai mult de ajutor. La spital nu pot face magnetoterapie. La spital, magneto, așa cum îi spune fizioterapeuta aparatului respectiv, este mare și transmite undele magnetice în tot corpul… iar eu nu am nevoie pentru tot corpul, ci numai pentru anumite zone. Având proteze, undele magnetice nu trebuie să ajungă la șolduri sau la genunchi, de aceea mi-ar trebui un mini-magneto, un dispozitiv pe care să îl așez pe zonele cu probleme. Magnetoterapia nu doar că m-ar scăpa de dureri și mi-ar stagna artroza, dar m-ar ajuta să mă recuperez mult mai repede și astfel să renunț și la baston. Deși handicapul meu este din naștere și este destul de complicat, aș putea să devin, pe cât posibil, o fată sănătoasă și mai ales independentă din punct de vedere fizic.

impulser_home_3

       De aceea mi-ar plăcea foooarte mult un Impulser Mini.  Acest aparat în miniatură mi-ar oferi posibilitatea de a folosi terapia electromagnetică pulsatoare, chiar la mine acasă. Aparatul pentru magnetoterapie din spitale este destul de vechi, pe când minunatul Impulser este cât se poate de evoluat, demn de vremurile pe care le trăim, dar mai ales perfect pentru a face față, a stagna și a vindeca afecțiunile destul de dure cu care toți ne confruntăm mai devreme sau mai târziu. Înainte să vă spun mai multe despre revoluționarul Impulser Mini, haideți să vă povestesc mai multe despre magnetoterapie, cea care stă la baza Impulser-ului. Terapia magnetică este o metodă alternativă, care nu implică tratament medicamentos, care tratează sau ameliorează durerile musculare, articulare și orice alt tip de disconfort. Magnetoterapia sporește procesul natural de vindecare al organismului. Organismul nostru are capacitatea de a se vindeca singur, iar magnetoterapia îi oferă mâna de ajutor de care are nevoie. Terapia magnetică nu doare, pur și simplu nu simți nimic în momentul în care aceasta acționează, însă în timp efectele se văd. Cum? Durerile scad sau dispar complet, iar mișcările corpului curg de la sine, într-un mod cât se poate de natural.

      logo (1)  Magneții accelerează procesul de vindecare și de atenuare a durerii prin creșterea circulației și a fluxului sângelui. Magnetoterapia, practic echilibrează magnetismul natural ar organismului, revenind la starea lui normală de funcționare. Nu este un secret pentru nimeni că întreg universul, inclusiv noi oamenii, este alcătuit din celule, atomi, electroni și protoni. Suntem energie și avem nevoie de energia electromagnetică pentru a trăi și a fi sănătoși, atunci când propriul echilibru natural scade. În fine… nu o să intru mai mult în detalii în ceea ce privește fizica, eu știu cum mă simt și de ceea ce am nevoie pentru a mă simți și mai bine.

       Pe scurt, magnetoterapia vine în beneficiul sănătății umane. Magneții stimuleaza vasele de sânge și contribuie la susținerea circulației și la creșterea fluxului de sânge către inimă. Iar acest lucru duce la creșterea alimentării cu oxigen la organe și țesuturi. Și în plus, terapia magnetică nu are efecte secundare, așadar nu are ce să strice în organism, ea nu face altceva decât să ajute.

impulser_mini_1

      Pentru mine un Impulser Mini are fi ca o mană cerească. Mi-ar fi de mare, mare ajutor. Mi-ar fi de ajutor și pentru mușchi, dar și pentru oase și articulații. Efectul biostimulator al minunatului Impulser Mini mi-ar îmbunătăți microcirculația, mi-ar accelera metabolismul celulelor și al țesuturilor, accelerând astfel procesul de regenerare. Poate că ale mele cartilajii nu se vor regenera… fiind afectate din naștere și supuse măcinării, nu știu dacă se vor regenera, însă știu sigur că procesul de anchilozare al articulațiilor va stagna și nu voi mai avea dureri articulare. Iar mușchii… mușchii se vor trezi în sfârșit la viață. Având din nou forță în propria musculatură, mi-aș recăpăta poziția perfect verticală și ECHILIBRUL! Cel care încă îmi face probleme în prezent. Bineînțeles că Impulserul Mini se poate folosi pentru o gamă largă de probleme medicale, cum ar fi problemele aparatului motric, recuperarea rapidă și vindecarea cazurilor de ruptură sau fuziune osoasă dificilă. Consolidează țesutul conjuctiv, vindecă diverse leziuni sportive, precum și problemele de sănătate apărute în urma eforturilor fizice depuse.

       Ideea este următoarea… Impulser Mini se folosește foooarte ușor. Îmi place foarte mult că poate fi folosit pe zone, exact așa cum am eu nevoie. Mă doare cotul, pun Impulser-ul pe cot de trei ori pe zi, timp de 10-20 de minute și în nici o săptămână, durerea va dispărea, iar inflamația se va retrage. Sunt absolut convinsă că dacă voi completa kinetoterapia și mișcarea cu terapia electromagnetică, voi reuși în sfârșit să trec peste problemele fizice care încă se încăpățânează să mă țină pe loc. Vreau să scap de baston, vreau să merg fără probleme și sunt sigură că Impulser Mini mă va ajuta. Sigur că acest lucru nu se va întâmpla peste noapte, nicio problemă medicală nu se rezolvă bătând din palme, răbdarea și perseverența sunt cheile restabilirii sănătății.

         Pentru mai multe informații legat de terapia Impulser, vă invit să urmăriți acest filmuleț! Vă pup, să fiți sănătoși!

Fotografiile si clipul sunt luate de pe site-ul Impulser.ro.

Miscare la mine acasa

De aproximativ o lună de zile merg la sală și la masaj. Am fost nevoită… nu din cauza greutății, ci din cauza musculaturii. Am trecut printr-o serie de intervenții chirugicale și mușchii mei au cam „adormit”. Ca să prind din nou putere în mâini, picioare și spate, trebuie să fac cât mai multe exerciții și să mi se facă masaj. La început recunosc că mi-a fost greu, oboseam foarte repede. Am început cu niște exerciții banale la spalier, cu banda elastică și niște gantere de vreun kilogram greutate. Iar în prezent, am evoluat atât de mult încât am trecut la exerciții pe mingea de fitness, stepper și chiar bicicletă. Mi-am făcut curaj și am încercat și multifuncționala, un aparat pe care pot să fac exerciții pentru tot corpul: mâini, picioare, spate… de fapt pentru fiecare grupă de mușchi.

Sportisima    Ideea este următoarea… merg de două ori pe săptămână și stau câte o oră și jumătate. Din care o jumătate de oră este masajul. Timpul trece parcă zburând. După mine aș sta 3 ore, nu o oră și jumătate. Îmi place… dar oricât de mult mi-ar plăcea, ședințele sunt destul de scumpe. Și nu oricine își permite să dea 100 de lei la sală pe săptămână, așa cum dau eu. Dar nu banii sunt importanți, dacă aș putea, aș merge zilnic… dar de… finanțele mă împiedică. Dar m-am gândit, ca să o scot mai ieftin și totuși să fac cât mai multă mișcare, vreau să îmi cumpăr și eu un Mini Stepper, o minge de fitness și două gantere. Bineînțeles că primul lucru pe care l-am făcut a fost să caut pe net. Așa am ajuns pe site-ul www.sportisima.ro.

Sportisima.ro este magazinul online care comercializează articole pentru sport, sănătate și mișcare. Aici am găsit cele mai accesibile produse, ca preț. Imediat după Paște am de gând să îmi comand un set de gantere la 379 de lei, un Mini Stepper la 239 de lei și o minge de gimnastică la 59 de lei. Deși în total aș da 677 de lei, o sumă totuși, aproape un salariu minim pe economie, cu banii aceștia aș avea produsele necesare pentru a-mi pune în mișcare toată masa musculară. Nici n-aș avea nevoie de mai mult… în câteva luni, nu numai că m-aș pune pe picioare și aș redeveni puternică și sănătoasă, dar mi-aș scoate și banii. Astfel n-aș mai face exerciții numai de două ori pe săptămână, ci toată săptămâna. Dacă aș merge la sală 5 zile pe săptămână, m-ar costa 250 de lei pe săptămână, așadar aproape 750 de lei într-o lună… bani destul de mulți. Așa, fac o investiție, dar merită. Voi ce părere aveți?

Pentru mine, un om care își dorește să se refacă după 3 ani de repaus aproape total, aceste produse mi-ar reda condiția de om sănătos. Această decizie nu o fac de capul meu, m-am consultat cu kinetoterapeuta mea, cu medicul meu… știu și eu ce mișcări am voie să fac și ce nu. Așa că nu-mi rămâne decât să fac comanda și să mă pun la treabă. Totul depinde de mine, dar mă bucur că am găsit magazinul Sportisima.ro, pe alte site-uri Mini Stepperul era de două ori mai scump.

          Voi cum vă mențineți în formă, dragii mei cititori? Mergeți la sală?

sportisima_logo_02

Ziua Internationala a Fericirii

        Astăzi, 20 martie, se sărbătorește Ziua Internațională a Fericirii. Sinceră să fiu, habar n-aveam de existența acestei zile. Pentru mine 20 martie nu a însemnat niciodată nimic. 21 martie este o zi importantă pentru mine, ziua în care bunicul meu ar fi împlinit 67 de ani. Dumnezeu să-l odihnească. Dar să trecem peste, este ziua fericirii, nu? Și cum sunt și eu om și simt, trebuie să recunosc că am propria percepție despre fericire. Urmează să v-o dezvălui…  imediat. Până una-alta trebuie să recunosc că astăzi am avut o zi foarte bună, mă simt bine și sunt liniștită. Fiind liniștită, constat că sunt mulțumită. Și dacă sunt mulțumită, pot să zâmbesc. Deci într-un procent mai mic sau mai mare, în acest moment simt fericirea. Poate că nu pe cea plină de adrenalină, dar o simtă. Asta este tot ce contează.

jurnalspiritual.eu

        Și ca să răspund și eu provocării zilei, haideți să vă spun ce înseamnă fericirea pentru mine:

        „Fericirea mea se naște din liniște sufletească, din înțelepciunea minții și din starea de bine a trupului. Sunt fericită că mi-am redobândit sănătatea, sunt fericită când mă simt bine, când zâmbesc, sunt fericită că merg, sunt fericită ca mama e bine, sunt fericită și mulțumesc vieții pentru toate lucrurile bune din viața mea. Sunt fericită când o văd pe mama râzând, râsul ei îmi umple inima de bucurie. Sunt fericită când îmi știu familia sănătoasă și bine, în siguranță și pace. Sunt fericită când vine primăvara, când răsare soarele și-mi mângâie fața, când miros o floare, când ascult cântecul ploii de vară, când simt parfum de iarbă proaspătă. Fericirea mea se naște numai din lucruri simple, din acele lucruri mărunte, dar care îmi fac viața frumoasă. Sunt fericită când reușesc să realizez ceva din propria muncă. Sunt fericită când îmi depășesc condiția cu încă un pas. Sunt fericită că trăiesc, că văd și că simt. Sunt fericită că iubesc și că sunt iubită. Sunt fericită când ascult melodia preferată, când citesc o carte bună, când citesc o poezie sensibilă, când privesc cerul, când fotografiez luna… Fericirea mea nu se limitează la lucruri, ci la emoții. Fiecare emoție plăcută îmi mai umple sufletul cu un strop de fericire. Fericirea mea se trage din muțumirea cu care îmi trăiesc viața. Și deși fericirea este intensă și de scurtă durată, că așa este ea, ea se transformă în timp în mulțumire și împlinire. Și dacă astăzi mă simt împlinită, înseamnă că sunt fericită.”

www.realitatea.net

        Am cunoscut fericirea sub toate fețele ei, de la fericirea tumultoasă și aprigă, la cea plăpândă. Dar mulțumesc lui Dumnezeu că din când în când își face loc și-n viața mea, indiferent de intesitatea ei. Sunt om, am simțit durerea de prea multe ori, dar tocmai necazurile și suferința m-au făcut să apreciez fericirea și să încerc și să lupt să o păstrez în viața mea. Orice lucru, oricât ar fi el de banal, pe mine mă face fericită. De ce?! Pentru că unii nu au nimic, pentru că au fost vremuri când nici eu nu aveam nimic, iar acum simt că am totul. Fericirea se naște atunci când te muțumești cu ceea ce ai sau ce primești. Râvnind mereu la lucruri imposibile, nu vei reuși să fii niciodată fericit.

        Pe tine, dragă cititorule, ce te face fericit?

Preziceri astrologice

Mi-am ascultat horoscopul pe următoarea săptămână. Da, nu râdeți, îl ascult, mie mi se potrivește, mai ales dacă mi-l spune Neti Sandu, Camelia Pătrășcanu sau Mariana Cojocaru. Ele sunt cele mai bune, cred eu. Mda… și mi s-a prezis că o să simt o energie nemaipomenită din cauza lui Marte retrograd. Măi și mă bucur, tare mult, pentru că abia de săptămâna asta m-am simțit și eu bine fizic și psihic. Pe la 1 martie eram sleită de puteri, fără chef de muncă, fără chef de scris, fără chef de nimic. Abia de săptămâna aceasta am început și eu să-mi revin. Oricum, cică îmi merge bine, și profesional, și cu sănătatea, și cu dragostea. Poate dragostea familiei, că dragostea aia erotică e dusă și răpusă de mult. Sunt abstinentă, nu vreau să simt, nici să fiu iubită, mi-e bine așa. Deși se mai întâmplă câteodată să mă ia un doooor, de-ăla nebun, de iubire. 🙂 

Eu sunt genul acela de om, dacă mi se spune de rău, să am grijă, să fac, să dreg, nu bag în seamă. Îmi blochez informația, o uit, tocmai ca să nu atrag răul. Dar dacă mi se spune de bine, țin minte ideea și o atrag și ajung chiar acolo. La mine se potrivesc prezicerile în general, mai ales ce-mi spun despre bani. Cu dragostea mi se prezice mereu aiurea, destul că mă mărit de nu știu câți ani și n-o mai fac. 🙂 Nu vă minunați, îmi omor și eu timpul, este o modalitate prin care continui să sper și să gândesc pozitiv. Chiar dacă nu mi se prezice așa, mai clar, îmi fac propriile mele interpretări și ajung acolo. Cred că ambiția din mine mă poartă către locul unde îmi doresc să ajung.

Dar sunt curioasă, voi credeți în horoscop? Îl ascultați de dimineață? Vă ghidați ziua după prezicerile astrologice? Eu nu întotdeauna, numai dacă este de bine. Am discutat în trecut cu o astroloagă și i-am dat datele, neștiind exact ora nașterii, și mi-a prezis exact ce mă așteapta în viitorul apropiat, fără măcar să mă cunoască, fără să știe nimic despre mine. Am rămas uimită, unele lucruri nici nu știam că urmau să mi se întâmple. Și totuși s-au întâmplat și nu, nu le-am atras eu. Chiar aceea era soarta mea, faza prin care trebuia să trec și pe care nu aveam cum să o ocolesc. Eu cred că această știință este ok, este reală, dar sunt astrologi între astrologi. Unii știu meserie, alții lucrează pe bâjbâite. Oricum prezicerile de la TV nu se pot îndeplini 100%, pentru că se fac la modul general, nu personalizate. Uneori chiar se potrivesc.

Voi ce credeți?

Probleme…

           Ce-ar fi să vorbim despre probleme? Câți dintre noi sunt în stare să-și recunoască propriile probleme?! Puțini își recunosc lor problemele, cu atât mai puțin celor din jur, apropiaților, oamenilor de încredere. Cu toții avem probleme, unii mai mari, alții mai mici, dar cel mai important este faptul cum le facem față, cum le depășim și ceea ce învățăm din acele probleme. Fiecare piedică a soarte este și o lecție de viață, nimic în viața asta nu este întâmplător. Nu există coincidențe, așa cum nu există nici nedreptate din partea lui Dumnezeu. Sper să nu ajung vreodată să mă întreb „De ce?”, „De ce eu?”, sper să nu mă simt niciodată atât de „pedepsită”. Ceea ce mi se întâmplă mie, sunt în stare să înfrunt totul. Punctul meu sensibil sunt apropiații mei. Cu moarte celor dragi mi-ar fi greu să mă împac. Dar cu toate acestea, tot ce pățesc eu, nu este niciodată de netrecut. Sunt un om mult încercat de soartă, mi s-a întins viața, sănătatea și spiritul, la maxim. Cu toate acestea, am avut mereu puterea să trec peste ele, să le depășesc, să învăț câte ceva. Nu mi-a fost ușor, nu sunt atotștiutoare, însă, nu am avut încotro, spritul de conservare m-a îndemnat să îmi doresc să-mi revin, să îmi doresc să lupt și să răzbesc.

         Orice, dar absolut totul, în viața aceasta se poate trece. Nu există limite atunci când îți dorești ceva cu adevărat. Adevărat că la început se instalează supărarea, revolta, negarea, dar apoi intervine acceptarea, mobilizarea și acționarea. Suntem oameni și trebuie să învățăm să ne adaptăm, indiferent de problemă sau obstacol. Poate că ni s-a trântit ușa în nas, dar sigur există undeva un ochi de geam prin care să ne putem strecura. Trebuie să existe o portiță, un drum, poate ocolit, dar care duce în acel loc pe care ni-l dorim. Știți, mintea este capabilă să găsească soluții nebănuite. În momentul când ne lovește o problemă, avem la dispoziție timp berechet să ne gândim și să găsim cea mai bună abordare, cel mi bun mijloc de a ne a atinge scopul.

         Se spune că scopul scuză mijloacele. Uneori așa este, însă, nu într-atât de mult încât să îi îngrădim și pe ceilalți, încât să le luăm altora ceva, numai ca să avem noi. Toți luptăm pentru ceva, toți căutăm să răzbim și toți avem probleme, dar modalitatea de rezolvare este unică, de la om la om. Problemele ne scot la iveală adevărata uminitate, problemele și suferința ne șlefuiesc, smulg din noi stricăciunile și ne lasă mai buni și mai curați, mai apți pentru viață.

         Nu există soartă fără probleme, la un moment dat tuturor ne vine rândul, cu toții suntem puși la încercare. Oricât ar fi de greu, totul este cu un rost. Trebuie să trecem prin toate ca să înțelegem adevărata valoare a vieții și a lucrurilor importante. Iubirea este importantă, familia, sănătatea, susținerea celorlalți, prietenii… restul sunt de prisos sau mijloace. Atât.

           Nu vă temeți de probleme, nu vă temeți că veți fi loviți, le veți înfrunta, trebuie, și ar fi bine să o faceți. Nu este o opțiune să rămâneți la pământ. Există soluții, important este să le vedem și să le dăm curs. Probleme, încercări… ale vieții valuri…