„Misterul” barbatului care stie sa danseze

        Nu cred în dragostea la prima vedere, dar cred în dragostea la prima vedere a unui dans. Nu știu ce simțiți voi, dragele mele doamne și domnișoare, dar eu… când văd dansând MIȘTO un bărbat, imediat mi se activează senzorii iubirii. Mi se par atât de sexi bărbații care știu să danseze, încât mi se face pielea ca de găină. Dar stați așa, nu dați ochii peste cap, să nu credeți că sunt vreo obsedată sau vreo nebună. De exemplu nu îmi plac bărbații care dansează lasciv sau care fac striptease. NU NU NU!!! Mi se par odioși și departe de a fi sexi. În schimb ador bărbații care dansează orice stil de muzică într-un mod propriu și personal. De exemplu îmi plac bărbații care știu să danseze bachata, cei care dansează șmecherit pe o muzică ritmată și modernă. Un bărbat care simte ritmul muzici și care știe să-și unduiacă elegant trupul în acord cu notele muzicale, în ochii mei devine un zeu.

         Da, da, nu exagerez. Nimic nu mă poate stârni mai tare decât un bărbat care dansează frumos. E adevărat că este o pornire pur sexuală, dar mi-ar fi extrem de ușor să mă îndrăgostesc de un bărbat doar văzându-l dansând. L-aș privi o eternitate, iar imaginea lui dansând îmi rămâne în minte mult timp. De fiecare dată când mă duc la câte o petrecere, într-un pub sau club, MEREU există câte un bărbat/băiat care știe să danseze. Ei bine, în acele momente, tot ce fac este să îl privesc pe sub gene toată noaptea. Uneori mă  holbez direct, ca să-i atrag atenția, alteori o fac discret, ca să nu bage de seamă. Însă vă spun sincer, bărbații care știu să danseze sunt cu adevărat irezistibili! Iar ei profită de atuurile lor și le place la nebunie să fie în centrul atenției.

         Iar acum, dacă tot am elucidat „misterul” bărbatului care știe să danseze, vreau să vă mărturisesc că tocmai mi s-a pus pata pe o piesă de-a lui Skizzo Skillz, se numește „dămio pata” și e nouă, e bună, e fresh, e ritmată, numai bună de dans. DAAAARRRR, are ceva în plus față de toate piesele lui Skizzo, în videoclipul ăsta, șmecheritul Skillz DANSEAZĂ. Este prima dată când îl văd mișcându-se așa mult. O face discret, se sparge puțintel în figuri, dar tocmai acest lucru îl face al naibii de sexi!!! Nu strâbați din nas din cauza gusturilor mele muzicale sau masculine, sunt atipică, nu mă dau în vânt după bărbații exagerat de frumoși, dar mă atrag „băieții răi”, care ies în evidență cu CEVA poate puțin excentric. 😛 Skizzo e mișto, nu? 😛

Va las piesa lui! Pupici! :*

Nu ma mai satur

Ascult piesa asta de o săptămână și nu mă mai satur de ea… îmi place așa cum puține piese mi-au plăcut în viața mea. Are toate ingredientele unei piese de succes.

Cât despre videoclip, este senzațional… fetița aceea dansează nemaipomenit, emană energie, nebunie și inocență în egală măsură! 🙂

Vouă vă place? 🙂

Simfonia Toamnei

Copacul de Aurelian Andreescu:

 

În grădina casei mele e copacul
Care cântă și pe frunze și pe vânt
Care știe tot ce-mi place și ce simt
Care știe cântecul ce-n gând îl cânt.
În grădina casei mele e copacul
Care-mi spune să fiu mândru cum e el
Care-mi spune să-mi țin fruntea dreaptă tot mereu
Fie ploaie, fie soare, fie nori,
Tot ca el.

Copacul demn se-nalță în grădina mea
Încărcat de roade și de noaptea grea
Au încercat dușmani să-l culce la pământ și să-l știe-ngenunchiat.
Copacul drept se-nalță în grădina mea
Amețit de soare, de lumina grea.
Acest copac e trup din trupul țării sfânt
Și-o fi veșnic pe pământ.

În grădina casei mele e copacul
Care cântă și la bine, și la greu,
Simt în brațe lemnul tare și-l sărut mereu
Și copacul se transformă dintrodat’
Sunt chiar eu!

Copacul demn se-nalță în grădina mea
Încărcat de roade și de noaptea grea
Au încercat dușmanii să-l culce la pământ și să-l știe-ngenunchiat
Copacul drept se-nalță în grădina mea

Încărcat de soare, de lumina grea.
Acest copac e trup din trupul țării sfânt
Și-o fi veșnic pe pământ.

          Pe versurile lui Aurelian Andreescu, Angela Gheorghiu a interpretat această piesă într-un mod apoteotic, absolut fabulos, fascinant. De parcă ar cânta pe notele inimii. Îmi place opera, însă nu orice piese, dar sunt unele care îmi fac pielea de găină, care mă fac să vibrez, să tremur, mi se pune un nod în gât și ochii mi se înlăcrimează. Nu de tristețe, ci dintr-o bucurie copleșitoare ce nu poate fi manifestată decât prin niște lacrimi pline și curate. Așa simt și când ascult această piesă. Angela este o somitate în lumea operei și faptul că a făcut un videoclip și a reinterpretat această melodie, mă face să o îndrăgesc și să o respect și mai mult. Numesc această interpretare Simfonia Toamnei, Simfonia Sufletelor, Apogeul Frumosului.

Sper să vă placă și vouă la fel de mult cum mi-a plăcut și mie; și să vă atingă până în adâncul sufletului, doar așa veți trăi pentru trei minute în înaltul cerului, încercați de sentimente dumnezeiești!